De același autor
Vara trecută, când Comisia Europeană a publicat raportul pe justiţie, legătura cu aderarea la Schengen a fost scoasă în ultimul moment din concluzii, la insistenţele României. Franţa încă nu se raliase Olandei, iar Germania era de asemenea în expectativă, decizia urmând a fi luată în toamnă.
Apoi a venit scandalul expulzării romilor din Franţa şi ameninţările Parisului că va bloca intrarea României în Schengen, iniţial din cauza romilor, apoi aducând argumentul corupţiei şi al lipsei de încredere în gestionarea frontierei cu Moldova. În octombrie, cancelarul Angela Merkel a fost atât la Sofia, cât şi la Bucureşti, subliniind nevoia să nu existe corupţie la frontiere, „pentru că altfel, întregul spaţiu Schengen ar fi periclitat de asemenea practici ilegale“.
O lună mai târziu, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, venea la Bucureşti cu un mesaj similar – nevoia de progrese în lupta anticorupţie, pentru a convinge ţările mai sceptice că România poate adera la Schengen. Făcând parte dintr-o zonă fără frontiere interne, ţările membre Schengen „trebuie să aibă încredere în sistemele judiciare din alte ţări. De aceea este atât de important să se facă progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie“, spunea Barroso la o conferinţă de presă comună cu Traian Băsescu.
Scrisoarea comună a miniştrilor de Interne german şi francez din decembrie, prin care considerau „prematură“ aderarea României şi Bulgariei la Schengen atâta timp cât nu se înregistrează „progrese ireversibile“ în lupta anticorupţie, a venit deci ca o consecinţă logică a semnalelor precedente.
De altfel, data de 30 martie 2011 nu apare nicăieri ca angajament al ţărilor Schengen – a fost propusă informal acum patru ani, pe când România şi Bulgaria urmau să adere la UE şi apoi adoptată ca termen-ţintă de cele două ţări. Noua dată propusă de preşedintele Băsescu pentru aderarea la Schengen – sfârşit de octombrie-început de noiembrie – este „foarte optimistă“, spun diplomaţi din diferite state membre. Mai realist ar fi de aşteptat ca procesul să se finalizeze în primăvara lui 2012.
Că Bulgaria ar avea probleme cu securizarea frontierei turce este un factor în ecuaţie, pentru că atât Germania, cât şi Franţa privesc cu îngrijorare lărgirea frontierei comune cu Turcia, care, în prezent, e doar cu Grecia. Iar Grecia, la rândul ei, are dificultăţi majore în securizarea acestei graniţe. În toamna anului trecut, guvernul de la Atena a făcut apel la celelalte state Schengen şi UE să trimită grăniceri suplimentari pentru a reuşi să stăvilească fluxul de imigranţi ilegali. România contribuie şi ea cu elicoptere şi maşini de teren la această misiune coordonată de agenţia UE pentru cooperare în domeniul securizării frontierelor – Frontex.
Cu toate acestea, Grecia şi Bulgaria nu pot fi făcute exclusiv responsabile pentru amânarea României. Până la urmă, totul depinde de ce se întâmplă în ţară. Raportul intermediar pe justiţie ce va fi publicat de Comisia Europeană undeva la sfârşitul lui februarie sau începutul lunii martie şi mai ales raportul final din vara acestui an vor fi esenţiale în stabilirea unui calendar al aderării la Schengen.
Iar raportul intermediar nu pare a constata mari progrese, potrivit preşedintelui Băsescu, care a consultat o variantă preliminară a acestuia. Blocarea dosarului Monicăi Ridzi în parlament „a creat un mare deserviciu României“, a spus el săptămâna trecută, exprimându-şi speranţa că alte dosare de corupţie vor fi deblocate în Legislativ.
Consiliul Superior al Magistraturii are şi el o listă lungă de restanţe, printre care să accepte modificările la Legea răspunderii magistraţilor, să aplice strategiile de redistribuire a posturilor, pentru a mai decongestiona instanţele supraaglomerate, şi să crească independenţa inspecţiei judiciare.
„Eu îmi asum responsabilitatea politică a întârzierii accesului României în spaţiul Schengen, (...) în acelaşi timp este evident că marile noastre probleme sunt cantonate în zona justiţiei şi trebuie să ne asumăm, şi sub preşedinte, (...) responsabităţile pe care le avem“, a spus Băsescu. La Bruxelles, această declaraţie a fost luată mult mai în serios decât ameninţările voalate ale ministrului Baconschi privind aderarea Croaţiei sau ieşirea unilaterală de sub monitorizarea Comisiei Europene.
Dar apoi a venit interviul la TVR cu deja celebra formulă că românii nu merită să aştepte „ca râmele“ în afara Schengen şi acuzaţiile că Germania şi Franţa ar fi blocat România pentru că nu au obţinut contracte ca pe „vremea lui Năstase“.
Antagonizarea celor două mari capitale „nu duce nicăieri“, chiar dacă Bucureştiul şi Sofia au impresia că sunt nedreptăţite, spune un diplomat dintr-o altă ţară est-europeană. Corupţia rămâne o realitate, iar, pentru oficialii Comisiei Europene, amânarea aderării la Schengen rămăsese ultimul mijloc de presiune pentru a da greutate monitorizării sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) - deja în al patrulea an de existenţă şi departe ca cele patru obiective-ţintă (benchmarks) să fie îndeplinite.
„Măcar acum, în al 12-lea ceas, poate că CSM şi parlamentarii care blochează anchete anticorupţie se vor trezi la realitate“, spune un oficial UE. //
* * *
Presiune UE
Amânarea aderării la Schengen e justificată pentru că reformele au încetinit în România, iar UE nu are alt mijloc de presiune, spune Hugo Brady, expert la Centre for European Reform din Londra. Pe de altă parte, „toţi suntem prizonierii circumstanţelor politice, iar criza economică a accentuat problema imigraţiei“, spune expertul. „După scandalul franco-român cu romii, nu mă aştept ca România şi Bulgaria să adere la Schengen anul acesta“.
Raportul bulgar
Raportul Schengen pe Bulgaria pare că va fi negativ, ceea ce ar da argumente tehnice pentru amânarea extinderii Schengen - o poziţie susţinută de Germania, a declarat Roderick Parkes de la Stiftung Wissenschaft und Politik din Berlin. „Problema e că acest argument mai acceptabil vine după ce Germania, Franţa şi alte ţări Schengen au încercat să amâne aderarea României şi Bulgariei din cauza corupţiei, ceea ce va alimenta sentimentul că aceste rapoarte tehnice sunt de fapt motivate politic“.
Taguri: Schengen, raport, Bulgaria, aderare, Comisia Europeana.
