Patologia dreptei este divizarea

Distanta dintre partidele politice si cetateni creste din ce în ce mai mult. Dincolo de demagogia partidelor politice, care au o întreaga retorica, se pare ca ele raspund tot mai putin nevoilor oamenilor. De ce? Ma refer la toate partidele politice din Romania. Vi se pare ca acest lucru este real?

Nu mi se pare. E evident. Dar nu cred ca mai suntem în zona îndoielilor, a întrebarilor si a dubiilor. Este un decalaj remarcabil între evolutia clasei politice si evolutia societatii romanesti. Desi într-o societate normala, clasa politica ar trebui sa evolueze mai repede decat societatea, pentru ca ea ar trebui sa fie locomotiva societatii, în Romania lucrurile s-au petrecut invers. Societatea evolueaza mai repede decat clasa politica. Exista doua explicatii pentru acest fenomen. O explicatie se gaseste în interiorul clasei politice. Clasa politica romaneasca se bazeaza pe partidele formate în '90, care au în ele un fond genetic patologic. Toate partidele din Romania, din pacate, nu s-au format în '90 pe baza unor valori si a unor reguli, ci, mai degraba pe baza unor dorinte, mai mult sau mai putin confuze. Ca urmare, în fiecare partid au venit oameni de toate categoriile, care nu erau uniti prin valori comune si prin respectarea unor reguli care sa le exprime. In plus, daca este adevarat ce se spune, mai toate partidele în '90 au fost infiltrate cu oamenii Securitatii. Formate în acest fel, partidele politice au un cod genetic patologic si se autoreproduc din 1990 pana astazi pe baza acestei formule. Practic, a fost imposibila fondarea unui partid cu adevarat modern, care sa poata evolua înaintea societatii si sa aiba forta de tractiune pentru a moderniza societatea romaneasca. A doua explicatie vine din interiorul societatii romanesti, care a evoluat mai repede, din doua motive: primul motiv este ca, din '90 pana astazi, s-au format cateva generatii bune de oameni tineri. Multi dintre ei au fost scoliti prin strainatate, lucreaza în marile companii internationale, au initiat afaceri proprii si, beneficiind de influenta occidentala, se dovedesc a fi foarte buni manageri.

Foarte multi au plecat pur si simplu sa culeaga capsuni.

Al doilea motiv, care explica evolutia societatii romanesti, desi pare paradoxal, se afla în zona asa-zisilor capsunari. Cele doua milioane care lucreaza în strainatate au reusit sa schimbe în buna masura mentalitatea în zona cea mai conservatoare din Romania, zona rurala. Oamenii astia vad o alta lume, alte obiceiuri, alte mentalitati, alte reguli si înteleg de ce Occidentul este prosper si Romania nu. Si multi dintre ei, cand vin acasa - si, mai ales, multi îsi trimit banii acasa -, încearca sa-si schimbe si modul de viata de aici. Ei nu mai sunt dependenti de mila statului. Asadar, aceste explicatii arata de ce exista un decalaj puternic între clasa politica si societatea romaneasca, în defavoarea clasei politice.

Ce e de facut?

E nevoie de o reforma profunda a clasei politice, la nivelul partidelor, si, în momentul de fata, cred ca asistam la o perioada de reconfigurare a clasei politice.

Criza se vede în toate partidele, si la stanga, si la dreapta.

Criza este atat de puternica, încat nu mai poate fi rezolvata ca pana acum, prin simple modificari partiale de structura. E nevoie si pe stanga, si pe dreapta de doua forte politice radical schimbate. Din pacate, pe partea dreapta, Alianta D.A. si-a încheiat mandatul. Nu sunt deloc fericit sa constat asta, sunt dezamagit. Multi mi-au spus: "ar trebui sa fii bucuros ca toate profetiile politice facute în urma cu doi ani s-au împlinit". E adevarat ca s-au împlinit, dar asta nu-mi da nici o satisfactie, dimpotriva, îmi creeaza o mare dezamagire. As fi fost bucuros sa nu se împlineasca aceste profetii, pentru ca, daca PNL si PD ar fi urmat modelul unitatii, si nu modelul confruntarii, am fi putut avea astazi în Romania un partid de dreapta puternic, modern, care, în opozitie cu ce se întampla pe stanga, ar fi reusit sa castige multa credibilitate si ar fi dat speranta societatii romanesti, putand sa se apropie de ritmul de evolutie al societatii romanesti.

Criza PSD

O sa ne concentram analiza pe partea dreapta, dar sa începem cu stanga. Stanga este afectata de o foarte mare criza.

Daca vorbeam de acest fond genetic patologic al partidelor politice, el s-a manifestat într-un fel pe stanga si în alt fel pe dreapta. Pe stanga, s-a manifestat în primul rand printr-o complicitate, care a creat o solidaritate falsa în cadrul Partidului Social Democrat, care a fost mai întai FSN, FDSN, PDSR si a devenit PSD. Acest partid, dincolo de denumirea lui, a avut ca liant complicitatea liderilor lui, la nivel national si local, o complicitate care a avut ca obiectiv extragerea rentelor din economia romaneasca în folos propriu. S-a vazut ca asa-zisa eficienta la guvernare în anii 2000-2004 a fost o eficienta falsa. În realitate, dincolo de unitatea de monolit, cum se spunea, a PSD, exista o lupta fratricida foarte puternica, desfasurata pe sub masa, iar în momentul în care PSD a pierdut puterea, s-a întamplat pentru prima data ceea ce nimeni nu credea ca o sa se întample: aceste lupte au devenit fatise, au capatat note tragicomice si, în momentul de fata, PSD este destructurat. Daca nu va reusi sa îsi reconstituie structurile pe o baza noua, riscul pentru PSD e ca aceasta criza sa continue foarte mult. Avem nevoie de un partid puternic pe stanga, dar nu de un partid puternic a carui putere sta în complicitatea membrilor lui pentru scopuri imorale sau ilicite, e nevoie de un partid de stanga modern, un partid social-democrat care sa împartaseasca valorile social-democratiei europene si care sa fie în masura sa participe la modernizarea Romaniei.

Este posibila reforma în PSD?

Acum, nici un partid din lume nu este corpul cel mai pur cu putinta pe care îl produce societatea. Problema este daca PSD va fi în masura sa se reconstituie cu o structura credibila. Cred ca, pana la urma, în aceasta privinta, singura sansa este chiar PSD, pentru ca pe stanga nu exista alta structura decat PSD în momentul de fata. Nu vad cum ar putea sa apara o forta politica alternativa la PSD. Cel mult s-ar putea vorbi de o divizare a stangii. Desi, ca om de dreapta, ar trebui sa ma bucur daca stanga se divizeaza, ca roman nu ma bucur, pentru ca stiu ca eficienta sistemului politic în Romania depinde de existenta unui partid coerent si modern pe partea stanga. Asadar, nu doresc o divizare a stangii, dimpotriva, doresc o reforma reala a PSD, care sa aduca la conducere oameni capabili sa faca distinctia între buzunarul lor si buzunarul statului, oameni care sa înteleaga ca menirea omului politic este slujirea binelui public.

Legea lustratiei si initiativa mai recenta a presedintelui Basescu de condamnare a comunismului pot sa constituie elemente care sa faciliteze reformarea clasei politice?

Aceste doua initiative sunt în egala masura îndreptatite. Chiar daca vin foarte tarziu, ele sunt totusi utile. Ne putem imagina ce eficienta ar fi avut cele doua initiative daca erau adoptate imediat dupa schimbarea regimului comunist. Dar, pentru ca istoria contrafactuala nu este principala mea preocupare, pot sa spun doar ca aceste doua initiative, chiar tardive cum sunt, vor avea menirea sa mai limpezeasca ce se mai poate limpezi astazi în politica romaneasca. Au fost niste ezitari foarte mari. Le putem întelege, fiindca aceste ezitari au fost tocmai din partea celor care nu doreau asemenea limpezire. Ma bucur ca s-a format aceasta comisie pentru condamnarea regimului comunist si ca în fruntea ei a fost numit Vladimir Tismaneanu. El este, cred, în momentul de fata, cel mai bun specialist în studierea regimurilor totalitare de tip comunist, cu referire speciala la regimul comunist din Romania.

Nu vreau sa o luam în alta directie, ca as fi vrut sa va întep: ati fost în guvernul CDR, de ce nu s-au petrecut aceste lucruri atunci?

Nu este o întepatura. Cum bine se stie, guvernarea 1996-2000, dincolo de lucrurile foarte bune pe care le-a facut, a avut si cateva esecuri. Unul dintre ele este acesta. El trebuie recunoscut ca atare. Cred ca trebuie sa învatam din greselile trecutului, ele nu trebuie acoperite sau negate. Asta a fost o mare greseala. În ce ma priveste, îmi asum si eu aceasta greseala, pentru ca într-un fel am partea mea de vina facand parte din acea guvernare.

Alianta - doar o treapta dintr-un proces

Sa revenim la analiza partidelor politice. Ce se întampla politic pe dreapta? In ce consta patologia dreptei, mai întai?

Patologia dreptei este divizarea. Din '90 pana astazi, si cu ajutorul celor care au fost infiltrati în partidele de dreapta, si cu propriul lor ajutor, nu s-a reusit crearea unei formule de unitate politica pe termen mediu si lung. Au fost doua formule de unitate politica. Prima a fost Conventia Democrata, care a esuat, din cauza ca, în loc sa se transforme în partid politic, a preferat sa mentina divizarea interna si competitia între partide mici. Singurul partid care era mai puternic în acea perioada, PNTCD, a devenit si el un partid mic, la finele guvernarii, în 2000, si nici n-a mai intrat în parlament. A doua formula de unitate a fost Alianta D.A. Parea sa fie o formula mai puternica, pentru ca ea era formata doar din doua partide, nu din zeci de partide si asociatii civice. Numai ca partidele din Alianta D.A. au facut o mare greseala: ele au crezut ca Alianta este finalul procesului de unificare a dreptei. În realitate, Alianta era doar o treapta din proces. Consecinta fireasca ar fi fost unirea celor doua partide într-un mare partid politic de dreapta. Ambele partide sunt responsabile pentru esecul acestui proiect. E adevarat ca se poate spune ca PNL are o responsabilitate mai mare, dar, indiferent de aceasta gradare, ambele sunt responsabile.

Si în cazul CDR, si în cazul Aliantei D.A., fiecare dintre partide si-a clamat identitatea. Uneori s-a parut ca e un pretext pentru ca, daca luam în serios discutia despre identitate, ajungem la concluzii contrare discursurilor rostite de lideri.

Intr-adevar, identitatea politica a fost invocata în ultimul timp si de PNL, si de PD, pentru a justifica orgoliile si egoismele de partid. In realitate, nici PNL, nici PD nu se afla în situatia de a avea o identitate politica clara. Cei care vorbesc mai mult de identitate, daca sunt întrebati, nu cred ca ar putea sa rosteasca 5 fraze coerente despre identitatea liberalilor sau despre identitatea democrata.

De regula, liberalii arata cu degetul spre pozele Bratienilor. La PD e doar o încalceala.

Da, dar, daca ei arata cu degetul spre pozele Bratienilor, ar trebui sa stie ca liberalismul profesat de PNL a fost unul foarte elastic, cu nuante uneori de stanga, cu nuante uneori de centru si rareori cu nuante de dreapta. Problema este ca familia de gandire liberala e asa de larga, încat ea este folosita si de partide de stanga, si de partide de dreapta. Ce identitate vrem sa ne construim în Romania ca liberali? In ce ma priveste, pentru ca sunt un om de dreapta, profesez un liberalism de dreapta. Si, ca liberal de dreapta, as dori ca partidul meu sa îmbratiseze cateva valori si sa preîntampine cateva pericole. Daca vorbim de capitalism, trebuie sa vorbim de un capitalism antioligarhic. Daca vorbim de libera competitie, trebuie sa vorbim de o competitie onesta. Daca vorbim de libertate, trebuie sa vorbim si de responsabilitate. Daca aceste valori liberale nu sunt bine întelese, daca vedem în liberalism doar o batalie cruda pentru a obtine rente în beneficiul propriu, daca uitam ca succesul unora nu înseamna ignorarea celor care n-au succes, ci dimpotriva, cei care reusesc trebuie sa aiba o compasiune pentru cei care nu reusesc si trebuie sa aiba solutii pentru ei, atunci înseamna ca nu suntem cu adevarat liberali. În realitate, e vorba de o structura oligarhica, care nu are nimic de a face cu liberalismul.

Gruparea Patriciu - oligarhica, antiliberala

Adica asta este PNL astazi?

Asta este gruparea Patriciu. Si, din pacate, gruparea Patriciu în ultimii ani a fost dominanta în PNL, iar premierul Tariceanu, în loc sa se detaseze clar de Patriciu, a facut cateva acte de solidaritate cu Patriciu. Asta a costat si o sa coste foarte mult PNL în viitor, pentru ca, daca PNL ar fi confundat cu gruparea Patriciu, viitorul PNL este practic încheiat.

Cum se explica faptul ca o grupare poate sa captureze un partid si sa-l domine?

Exista un miraj al succesului în capitalism si, daca nu ai puterea sa rezisti ideii de succes cucerit pe orice cale, inclusiv pe cai neoneste, atunci devii o victima. Din pacate, în PNL au fost foarte multi oameni sub mirajul succesului de tip Patriciu si asta i-a facut si pe ei sa devina vulnerabili la ofertele facute de Patriciu. Încet-încet, din pacate, gruparea Patriciu a reusit, prin forta economica pe care o are, sa subordoneze o buna parte din PNL.

Dar Patriciu clameaza si el capitalismul. El vorbeste acum în numele unuui capitalism de care acum Romania are nevoie. El este un contribuabil serios al bugetului, prin compania pe care o conduce, el este, cum spune de foarte multe ori, un liberal pur si dur.

Romania are nevoie de capitalism. Problema este ce fel de capitalism vrem sa construim, pentru ca exista mai multe tipuri. Exista un capitalism de tip oligarhic si un capitalism al competitiei oneste. Sunt doua structuri de capitalism total diferite. În ce ma priveste, nu cred ca un om care are o afacere de succes, care are mii de oameni în companiile lui este îndreptatit sa se creada deasupra celor care au grija doar de ei însisi. Cel putin, democratia impune ca toti sa fie egali în fata legii. Faptul ca unii reusesc si altii nu reusesc este important pentru istoria personala a fiecaruia dintre noi, dar, în termenii democratiei, faptul ca unul este miliardar si altul este simplu salariat nu justifica o discriminare în ce priveste dreptul de a participa la decizii publice. Altfel spus, în aceasta privinta, fiecare cetatean are o singura actiune. În sistemul politic democratic, indiferent cat de bogat este unul si cate milioane de actiuni are la o companie economica, în sistemul democratic, fiecare cetatean are o singura actiune si deci, din acest punct de vedere, toti suntem egali. Dispretul fata de cei care au mai putin succes, dispretul fata de cei care probabil nu sunt preocupati sa aiba succes economic - exista si oameni care nu sunt interesati de bani -, a dispretui pe cei care au mai putini bani decat tine si a crede ca banii îti dau dreptul sa detii la sistemul democratic mai multe actiuni decat altii înseamna de fapt a nu întelege liberalismul în esenta lui. Or, eu asta reprosez gruparii Patriciu, ca nu este o grupare liberala, ci o grupare oligarhica antiliberala.

Un partid nu se face pentru un om

Vom avea la toamna alegeri pentru Parlamentul European, vom intra în Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Ce credeti ca se va întampla pe partea dreapta, într-un viitor apropiat si mai îndepartat?

Este deja o perioada post-Alianta. În momentul de fata, Alianta functioneaza doar formal. Daca urmarim în fiecare zi relatiile între PNL si PD, ne dam seama ca în realitate nu mai exista o adevarata Alianta, sunt mult prea dese conflictele, sunt mult prea dese delimitarile pe care PNL si PD le fac în momente importante.

Presedintele Basescu poarta vreo raspundere în aceasta situatie?

Fara îndoiala ca are o raspundere, dar nu e principalul responsabil. Principalii responsabili sunt liderii celor doua partide, PNL si PD. Pana la urma, ei gestioneaza politica celor doua partide, oricat de influent ar fi presedintele Traian Basescu. Iata de ce cred ca în perioada urmatoare aceasta competitie între PNL si PD se va accentua, se va pune problema ca unul din aceste partide sa reîncerce o reconstructie a dreptei pe o alta baza. Problema este daca va reusi. În ce ma priveste, cred ca, din pacate, PNL are a doua sansa.

Dati o sansa unui eventual partid prezidential?

Aici, daca scopul este construirea unui partid prezidential, din start, înseamna ca se va face un partid politic care are la randul lui un cod genetic patologic. Un partid nu se face pentru un om. Este important, daca se construieste un partid nou pe dreapta, ca toti partenerii care intra în aceasta asociere politica sa identifice mai întai valorile si regulile pe care doresc sa le urmeze. Numai daca se elaboreaza un cod politic sanatos al partidului este posibil ca, dupa aceea, el sa se autoreproduca pe o baza sanatoasa. Daca de la bun început codul genetic este afectat de maladii, ulterior si structurile partidului vor reproduce acele maladii. Singura sansa este ca dreapta sa se recladeasca, sa formeze un nou partid, pentru ca nici unul dintre partide, în momentul de fata, nu are un cod genetic sanatos. Ca urmare, e nevoie de reconstructia unui partid si aceasta trebuie sa înceapa printr-un acord între cei care vor sa faca partidul si sa stabileasca ce cod genetic are acest partid. Pentru ca, daca nu asaza la temelia partidului valori si reguli bine stabilite, care sa fie în concordanta cu normele si valorile europene, atunci, în realitate, nu vom avea un partid european.

Credeti ca exista un grup de oameni care ar putea sa faca asa ceva în viitor?

Eu sunt optimist. Cred ca si în PNL, si în PD, si în PPCD sunt oameni care gandesc în acest sens, dupa cum cred ca sunt multi oameni care nu sunt înregimentati în partidele politice, ma refer în primul rand la oamenii tineri, care ar putea da o mare consistenta unei asemenea forte politice de dreapta.

Sunt omul ideilor in care cred

Ramaneti pe partea dreapta, liberal?

Eu raman liberal si raman pe dreapta. Daca PNL se duce în alta parte, îl priveste. Eu raman unde sunt si unde am fost totdeauna.

Sunteti omul lui Traian Basescu, asa cum acrediteaza unii dintre colegii de partid?

Este o eroare pe care o fac fie "prietenii" politici, fie dusmanii politici, care se declara ca atare. Si asa-zisii prieteni, si dusmanii declarati vor sa construiasca o imagine falsa, imaginea unor oameni care sunt manipulati de Basescu, fie ca e vorba de Mona Musca, fie ca e vorba de mine. În realitate - si Basescu stie lucrul asta foarte bine -, sunt un om independent, sunt un om liber si nimeni nu ma poate controla, începand de la presedinte si pana la serviciile secrete. În toate momentele politice importante mi-am urmat drumul. Daca în acele momente importante am putut avea parteneri, a fost foarte bine. Daca n-am avut parteneri, am mers de unul singur. Si de aici înainte voi face acelasi lucru. Cand cred ca trebuie sa urmez un anumit drum, voi merge pe el, fie împreuna cu partenerii, daca exista posibilitatea unei asocieri libere, fie singur. Vreau sa spun foarte clar ca nu mi-a fost frica niciodata sa iau deciziile în care am crezut, indiferent de consecintele lor pentru mine. Nu mi-a fost frica sa merg împotriva tuturor, atunci cand am simtit ca trebuie sa merg împotriva tuturor. Am facut asta si în '91, cand am mers împotriva lui Campeanu, si eram singur, fiind dat afara din partid; am facut asta si în 2000, cand am reusit sa salvez PNL, am facut asta si în 2002, cand m-am retras de la conducerea PNL, si fac asta si acum si voi face asta întotdeauna. Prin urmare, nimeni nu are date, probe care sa confirme ca as fi fost vreodata omul cuiva. Sunt omul ideilor în care cred. Si, din acest punct de vedere, Basescu stie foarte bine ca, atunci cand am avut idei diferite, am fost adversari. În momentul de fata, însa, l-am sprijinit prin interventiile mele, nu prin actiuni politice, l-am sprijinit prin discursul meu public, pentru un motiv foarte simplu. Dincolo de toate defectele lui, dincolo de erorile care i se reproseaza, cel putin doua merite are si eu i le-am recunoscut si i le recunosc. Primul merit este ca a avut o contributie hotaratoare la întreruperea guvernarii PSD. Sigur, nici el nu putea sa castige alegerile fara Alianta, dar nici Alianta nu putea sa castige alegerile fara el, adica, din acest punct de vedere, pe de o parte, a fost meritul constructiei politice, pe de alta parte, a fost si meritul lui Traian Basescu. Al doilea merit important pe care i-l recunosc: în functia de presedinte, cel putin pana acum, a avut curajul sa traga o linie între ceea ce a fost si ceea ce trebuie sa fie, sub aspectul ruperii de trecutul oligarhic al acestei tranzitii foarte îndelungate în Romania. Asta a suparat. Frontul anti-Basescu de astazi e în primul rand explicat prin coalizarea tuturor celor care sunt amenintati. E adevarat ca acesti oameni care sunt amenintati au fost foarte abili, avand la îndemana si puternice trupe mediatice, ca sa castige de partea lor chiar intelectuali de rasa, care-si exprima îndoielile, dubiile fata de Basescu. Sigur ca nici un om politic nu este la adapost de critica, la adapost de îndoieli. A crede într-un om politic asa cum crezi într-un idol sau într-un zeu este o eroare catastrofala. Si este firesc ca intelectualii sa aiba dubii si îndoieli. Ei sunt însa folositi, manipulati de cei care nu datorita dubiilor si îndoielilor sunt împotrtiva lui Basescu, ci pentru ca se simt amenintati de aceasta actiune foarte clara pe care Basescu a avut-o si o are împotriva oligarhiei. Cat timp va avea o asemenea actiune, indiferent de erorile lui, de defectele lui, de formulele lui nediplomatice pe care le adopta la un moment dat, îl voi sprijini, cel putin în interventiile mele publice.

Alianta nu va mai exista la alegerile viitoare

Asta sa fie o parte din explicatia ca PNL s-a antagonizat atat de puternic fata de presedintele Basescu?

Da, gruparea Patriciu este net anti-Basescu si a fost tot timpul. Din pacate, se uita faptul ca, în perioada dintre turul I si turul II al alegerilor prezidentiale, gruparea Patriciu a dat un semnal foarte grav de alianta cu PSD. Patriciu a propus clar si fara echivoc alianta cu PSD. Pai, atunci, daca aceasta grupare foarte influenta a jucat rolul dominant în PNL în ultima perioada, e normal ca nu putea sa fie decat împotriva lui Basescu. Iar dincolo de vina pe care o are Basescu în ce priveste esecul unificarii dreptei, dincolo de vina pe care o are PD în aceasta privinta, nu se poate contesta de catre un analist serios ca, totusi, blocajul cel mai important în acest proces a fost gruparea Patriciu.

Se discuta deja de problema intrarii PNL în parlament, daca ar fi alegeri si daca ar candida de unul singur.

Este clar ca la alegerile viitoare Alianta nu va mai exista. Daca dreapta va fi capabila sa construiasca un nou partid politic pana atunci, va putea sa castige alegerile. Daca nu va reconstrui acest partid politic si daca actualele partide PNL si PD vor candida separat împotriva stangii, fiecare va pierde. Din pacate, PNL s-a întors la politica pe care a facut-o în perioada 1990-2002, bazata pe obiectivul intrarii în parlament. Uneori a reusit, alteori nu. Cum se stie, în 1992 a ratat intrarea în parlament, în 1996 a intrat în parlament în Conventia Democrata, în 2000 a reusit sa intre în parlament si numai eu stiu ce energie politica a trebuit sa consum pentru a asigura intrarea PNL în parlament. În 2002 le-am spus colegilor mei din PNL ca eu nu mai sunt dispus sa fac un joc politic cu miza mica. Ori construim un mare partid politic pe dreapta, care sa joace cartea guvernarii si sa poata sa-si realizeze programul politic prin guvernare, ori, daca nu, ma retrag de la conducerea PNL. Din pacate, cei mai multi dintre liderii PNL de atunci nu au acceptat ideea de a face alianta cu PD si de a construi un partid de centru-dreapta. M-am retras, a venit la conducerea partidului Stolojan si el a avut autoritatea, tinand seama de credibilitatea electorala pe care o avea, sa bata cu pumnul în masa si sa spuna: facem alianta cu PD! Nu o faceti, îmi dau demisia. Si pentru ca PNL s-a temut atunci ca, fara Stolojan la alegeri, de unul singur n-o sa intre în parlament - avea acelasi obiectiv minor: sa intre în parlament si atat -, atunci a stat cuminte si a acceptat ideea aliantei cu PD. Aceasta alianta s-a dovedit castigatoare. Daca s-a dovedit castigatoare, pasul urmator firesc ar fi fost realizarea unui mare partid de centru-dreapta. Acum PNL s-a întors la politica aceasta cu miza mica, PNL doreste doar sa fie un partid parlamentar, sa faca jocuri politice în interesul unora si al altora. Eu cred ca un partid politic trebuie sa joace interesele Romaniei, nu interesele unui grup sau ale altuia.

Vorbeati mai devreme de cei care sunt capabili sa schimbe Romania. Exista în PNL o grupare de oameni tineri care sa aiba în cap o organizatie construita pe un cod genetic sanatos?

Din pacate, nu cunosc o asemenea miscare în PNL. Sunt cativa lideri tineri. Mi-e teama însa ca ei s-au adaptat foarte bine la actualul stil de a face politica. Daca ma gandesc la negocierea care a avut loc pe sub masa cu PSD, cu PRM pentru castigarea unor pozitii politice sau pentru adoptarea ori respingerea unor legi, atunci asta ma îndeamna sa cred ca sunt putine sperante.