“Greseala apartine judecatorului”

Pentru a intelege cine a gresit in instrumentarea cazului Patriciu (joi, 16 februarie), l-am intrebat pe Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania, care sunt procedurile in astfel de cazuri.

In ceea ce priveste cazul Patriciu, procurorii au invocat implicarea sa in perturbarea lucrarilor dosarului si alte motive. Daca, intr-adevar, exista un risc asupra modului de instrumentare a anchetei, se poate inainta o cerere pentru arestarea preventiva, insa, daca riscul este iminent, ea trebuie sa fie precedata de retinere. Deci este vorba de coerenta politicii de instrumentare a dosarului. Nu poti sa spui ca o persoana este iminent periculoasa pentru modul de desfasurare mai departe a anchetei sau pentru societate, dar sa il lasi liber si sa astepti la mana instantei pana cand aceasta va stabili procedurile. Trebuie sa ramai insa la mana instantei pana cand aceasta stabileste daca este sau nu justa propunerea. Pentru ca, la urma urmei, instanta de judecata, judecatorul este cel care analizeaza probatoriul. In mod normal, trebuia facuta o retinere, urmata de cererea de arestare, daca era vorba de un pericol iminent. Daca nu, atunci nu avea de ce sa existe o asemenea propunere. Pe de alta parte, procurorii au fost inhibati de esecul lor de anul trecut si, probabil, de aceea au evitat retinerea urmata de propunerea de arestare. Nu exista insa o vinovatie explicita a procurorilor in ceea ce s-a intamplat in seara de joi, 16 februarie, in aceasta telenovela a cazului Patriciu prin justitie. Greseala apartine judecatorului, pentru ca el este cel care conduce politica procesului. Judecatorul trebuia sa aiba grija ca grefierul sa redacteze hartiile, ca ele sa fie semnate si ca agentul procedural sa indeplineasca procedura. Este inadmisibil, ca judecator, in conditiile in care erai investit cu autoritatea de a conduce procedura, sa te autosesizezi ca este viciu de procedura. Deci, avem de-a face cu o incoerenta a atributiilor de serviciu la judecator si cu o incoerenta a politicii penale instrumentate in caz, a modului de abordare, la procurori.
Cererea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) de a acorda un termen mai scurt pentru judecarea cererii de arestare preventiva este fireasca, pentru ca, daca mergem la argumentele pe care le-am invocat - prejudicii aduse anchetei, risc iminent -, e normal sa se ceara preschimbarea termenului intr-unul mai rapid de judecare.