2019 – un an de cotitură

Pe plan extern, cred că punctele de interes ale anului 2018 țin de dificultățile întâmpinate de democrațiile liberale în confruntarea cu valul de populism iliberal aflat în ascensiune în ultimii ani.

Vlad Alexandrescu 18.12.2018

De același autor

De la început și până la final, anul 2018 a fost marcat de evenimente care au zguduit scena politică internă și europeană, care au marcat profund societatea. Revista 22 a adresat colaboratorilor ei un set de întrebări, încercând să afle cum văd aceștia anul care a trecut.

1. Care credeți ca a fost cel mai important eveniment pe plan intern în anul 2018? Argumentați.

2. Dar în plan extern? Cum afectează acesta România?

3. Ce previziuni aveți pentru anul 2019?

1. Anul politic 2018 a rămas sub semnul rezistenței societății împotriva asaltului PSD-ALDE-UDMR asupra justiției. Față de anul precedent, au apărut accente noi, de o maximă gravitate. După ce a forțat modificarea legilor justiției în 2017, coaliția guvernamentală s-a concentrat anul acesta asupra schimbării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Aceste modificări ale legislației penale au mers invariabil în direcția favorizării celor care încalcă legea prin fapte de corupție, dar și prin infracțiuni violente și de crimă organizată. Aceste aspecte interesează toate categoriile de cetățeni, pentru că ele țin de o elementară siguranță a cetățeanului. În 2018, cetățeanul român a văzut un stat care rupe contractul social prin favorizarea infractorilor și ignorarea intereselor societății.

De aceea, evenimentul cel mai important al anului 2018 este protestul din 10 august. Piața Victoriei a fost plină în acea zi de oameni veniți din diaspora și din toate colțurile țării. Am fost acolo și am văzut mulți oameni simpli, care-și câștigă existența și își sprijină familiile prin muncă cinstită în Occident. Ziua de 10 august a fost foarte importantă pentru dinamica socială a României, pentru că zeci de mii de oameni ajunși în București după un drum lung au fost primiți de autoritățile statului cu o violență oarbă.

Pentru mulți dintre cei agresați atunci de Jandarmerie, Piața Victoriei a fost o escală între țările unde muncesc și satele sau orășelele unde îi așteptau familiile lor. Un lucru care s-a spus prea puțin e că, în zilele care au urmat lui 10 august, în zeci de mii de familii din satele României s-a auzit povestea românilor bătuți de statul capturat de PSD. Iar aceasta nu a fost o poveste auzită la televizor, ci o experiență sinistră prin care au trecut cei dragi. Protestul din 10 august e cel mai important eveniment intern al anului, pentru că reprimarea sa violentă a dus mesajul #REZIST la firul ierbii, în zone controlate autoritar de PSD. Nu întâmplător, după 10 august, principalul partid de guvernământ a intrat pe panta unui declin accentuat în sondaje.

2. Pe plan extern, cred că punctele de interes ale anului 2018 țin de dificultățile întâmpinate de democrațiile liberale în confruntarea cu valul de populism iliberal aflat în ascensiune în ultimii ani. Această tensiune îmbracă multe forme - de la aventura incertă numită Brexit la excesele regimului Viktor Orbán -, dar evenimentul major asupra căruia m-aș opri este mișcarea de protest a „vestelor galbene“ (gilets jaunes), care zguduie Franța în aceste zile.

Protestul gilets jaunes este semnificativ pentru că ilustrează riscurile și vulnerabilitățile de care nici măcar o democrație consolidată precum Franța nu pare a fi scutită în această perioadă tulbure. Pornită de la un pretext economico-social (creșterea prețului combustibililor), mișcarea a escaladat rapid în amploare și violență, reușind să pună într-o dificultate reală politica centristă a președintelui Emmanuel Macron. Imaginea dominantă a ultimelor zile a fost aceea a unei guvernări En Marche ezitante, nevoite să facă pași înapoi din calea unui val de acțiuni stradale adeseori brutale.

Lipsită inițial de o semnificație politică limpede, mișcarea gilets jaunes a devenit un punct focal de raliere a tendințelor iliberale și populiste de toate culorile, fapt ilustrat și de datele unor sondaje de opinie recente. Conform acestor sondaje, mișcarea „vestelor galbene“ catalizează și devine o formă de exprimare social-politică a simpatizanților partidelor extremiste ale lui Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon.

Evenimentele din Franța trebuie urmărite cu atenție, pentru că ele se pot dovedi un soi de laborator al unor forme de acțiune extremă, ce pot pune în dificultate majoră o agendă politică centristă, liberal-democratică. Lucrurile sunt cu atât mai complicate, cu cât încercările de confiscare politică - internă și externă - ale protestelor vor deveni tot mai transparente. În același timp, protestele din Franța devin și un avertisment cu privire la importanța problemelor și clivajelor sociale: tratate cu prea mare ușurință, aceste clivaje pot deveni bombe sociale și politice extrem de periculoase. Franța ultimelor zile ne oferă imaginea unei spirale a radicalizării căreia „politica normală“ nu i-a găsit încă un răspuns convingător.

3. 2019 va fi un an electoral care va marca o consolidare a USR ca a treia forță politică în România. Acest lucru va deveni clar după alegerile europarlamentare. În același timp, va continua erodarea PSD provocată de o guvernare incompetentă, lipsită de soluții pentru problemele țării, dar subordonată intereselor transpartinice ale unui grup virulent antijustiție. România va exercita în prima jumătate a anului 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în condițiile unui deficit acut de competență politică și administrativă, la care se adaugă o relație precară cu Uniunea Europeană din cauza regresului în lupta anticorupție și în respectarea independenței justiției.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22