De același autor
Rar mi-a fost dat sa traiesc un contrast mai puternic decat cel de ieri, 4 decembrie. Dimineata eram la Harvard, ma vedeam cu un bun prieten, Vlad Perju, profesor de drept constitutional la Boston College. La pranz vorbeam la Davis Center for Russian and Eurasian Studies despre noua mea carte, “The Devil in History”. Intre cei prezenti, istoricul Mark Kramer (caruia ii sunt indatorat pentru cuvintele bune rostite acolo despe ce-am scris de-a lungul anilor, despre Comsia Prezidentiala si Raportul Final, despre contributiile mele la studiul totalitarismelor moderne), Tatiana Iankelevich, fiica Elenei Bonner si a fiica adoptiva a lui Andrei Saharov, ea insasi cercetator asociat la Davis Center, Joshua Rubinstein, autorul, intre atatea alte carti, al biografiilor lui Ilya Ehrenburg si Lev Trotki, fostul meu student Cornel Ban, azi assistant professor la Boston University, Vlad Perju, Walter Connor, unul dintre reputatii sovietologi americani. Dialog, respect, normalitate.
M-am intors acasa, la Washington, si am aflat despre noile explozii de ura din Romania. Victor Ponta, cu tupeul ce-l caracterizeaza, vorbeste despre cum trebuie facuta confruntarea cu comunismul. Se refera la “sinecuristii lui Basescu” cazati la Vila Lac 2 (pregatita sa devina, ma grabesc sa adaug, locuinta de weekend a familiei Adrian si Dana Nastase, daca el ar fi iesit presedinte in 2004).
Falsul doctor Ponta nu face, in fond, decat sa reia teme pe care le-am auzit in interventiile publice ale unor personaje mai putin nefrecventabile (cate un fost disident acrit, cate un profesor de politologie care aspira la un post de deputat, in tara ori la Bruxelles). Nu voi intra in polemica aici cu un plagiator ordinar. Victor Ponta va citi foarte curand opiniile mele despre rolul sau nefast intr-un articol care va apare intr-o cunoscuta revista americana. Precizez ca nu am absolut nimic personal de impartit cu acest personaj. Conflictul nostru tine de principii. Eu le am, el nu le are. Apartinem unor regnuri diferite. Eu respect adevarul, el il calca in picioare.
Pe “Realitatea TV”, dl Rares Bogdan, el insusi candidat liberal, daca nu ma insel (sa fie aceeasi persoana cu jurnalistul clujean care ma primea candva cu bratele deschise, facea chiar un interviu cu mine in “Ziua de Cluj”, amicul amicului meu de-odinioara Octavian Hoandra?) Ce s-a petrecut cu acesti oameni pentru a ajunge in acest hal de rinocerizare? Nu pot crede ca un contract, oricat de substantial, cu Andrei Marga, pe vremea cand acesta era presedinte sau rector la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj, poate fi explicatia. Ori suntem la nivelul “pentru un dolar gaurit”?
Se reiau aberatiile calomnioase din asa-zisul Raport al Corpului de Control al premierului Ponta. S-ar putea crede ca n-am facut nimic, vreme de doi ani, decat sa vorbesc la telefon. Cu cine? Despre ce? In ce scop? Retorica demagogica de tip Rosca Stanescu si Nistorescu este potentata pana la limita grotescului. Cineva ma intreba daca nu ma grabesc scriind ca lui Victor Ponta ii este de fapt teama. Nu, nu ma grabesc. Omul este infricosat. Va castiga, probabil, batalia electorala care urmeaza. Dar razboiul l-a pierdut. Va ramane de-a pururi in istoria Romaniei ca gropar al democratiei, ca inamic al statului de drept si ca plagiator fara rusine.
