De același autor
Difuzarea recenta, in premiera, a unor imagini detaliate despre atrocitati comise la Srebrenica, in timpul conflictului din Bosnia, pare sa constituie un moment important in ce priveste schimbarea perspectivei sarbilor asupra razboaielor ce au dus la distrugerea fostei Iugoslavii, se arata intr-un comentariu publicat de Institute for War and Peace Reporting.
In timp ce Serbia isi revine din socul transmiterii executiei a sase barbati din Srebrenica, analistii spun ca reactia publicului ar putea constitui un punct de cotitura in intregul proces de aflare a adevarului si de reconciliere interetnica.
Imaginile cutremuratoare ale uciderii in masa au fost pentru prima data difuzate pe 2 iunie, la procesul fostului lider sarb Slobodan Milosevic, ce se desfasoara la Haga. Acuzarea a aratat secvente dintr-o caseta de doua ore - copie ce le-a fost inmanata lor si Oficiului procurorilor pentru crime de razboi in Serbia de catre Centrul pentru Drepturile Omului din Belgrad - in care membri ai temutei unitati paramilitare “Scorpionii” executa, cu sange rece, sase barbati. Patru erau adolescenti si ceilalti doi aveau in jur de douazeci de ani.
Crimele au avut loc in 1995, dupa caderea Srebrenicei, langa satul Trnovo, pe vaile Muntilor Jahorina, in Republica Srpska. Victimele fusesera aduse acolo cu un camion. Acuzarea a accentuat asupra faptului ca Ministerul de Interne sarb ii controla pe “Scorpioni” si ca le-a permis acestora sa fie transferati in Republica Srpska, unde au executat crima.
Procurorii din cadrul Oficiului sarb pentru crime de razboi au depus o cerere la Consiliul pentru Crime de Razboi prin care au cerut investigarea a sapte persoane despre care ei spun ca au fost implicati in crime. Patru dintre acestia au fost retinuti, in timp ce ceilalti au fugit. Departamentul de lupta impotriva crimei organizate din cadrul Ministerului de Interne al Serbiei a anuntat ca Slobodan “Boca” Medic, unul dintre comandantii “Scorpionilor”, se afla printre cei arestati. Arestarile au avut loc pe 1 iunie 2005, in urma unor actiuni separate langa Sid, in Vojvodina, acolo unde erau situate taberele de antrenament ale “Scorpionilor”.
“Dupa publicarea acestor imagini, nimic nu va mai fi la fel”, este de parere Jania Bec-Nojman, profesor la Institutul pentru Pace al Universitatii din Hamburg. Ea a studiat problema genocidului si crimelor de razboi timp de 12 ani si considera ca aceste secvente vor rupe tacerea asupra crimelor sarbilor in Bosnia si Hertegovina.
Ramane de vazut daca chiar asa se va intampla. Au fost putine televiziunile care au acordat atentie inregistrarii video si ziarele nu au publicat imaginile inspaimântatoare pe primele pagini.
Svetlana Lukic, jurnalist la televiziunea B92, a declarat pentru IWPR ca “mass-media sunt inca dominate de nationalisti care doresc sa minimizeze acest eveniment oribil cat de mult posibil”. Sondajele de opinie au aratat ca atitudinea publicului fata de crimele de razboi reflecta pozitia institutiilor in care acesta are cea mai mare incredere, precum Biserica Ortodoxa Sarba, SPC. Cu toate ca in inregistrarea video apare si un preot ortodox care binecuvanteaza unitatea “Scorpionilor”, Biserica nu a reactionat. “Faptul ca Biserica pastreaza tacerea in aceasta problema este inacceptabil”, a declarat pentru IWPR teologul Mirko Djordjevic. “Biserica nu ar trebui sa binecuvanteze arme in nici o imprejurare si sub nici o scuza si totusi a sprijinit, ani intregi, politica de razboi a lui Milosevic si exista suficiente dovezi in aceasta directie.”
Spre deosebire de Biserica, reprezentantii politici s-au grabit sa condamne executiile. La o conferinta de presa, pe 2 iunie, premierul sarb, Vojisalv Kostunica, le-a descris ca pe o “crima brutala, lipsita de inima si rusine”. Chiar si Partidul Radical Sarb (SRS), extrem-nationalist, al carui presedinte, Vojislav Seselj, este acuzat de crime de razboi la Haga, a insistat ca Parlamentul sa adopte o rezolutie speciala pentru crime de razboi. Aleksandar Vucic, membru al partidului, a spus ca aceasta rezolutie ar trebui sa condamne cel mai dur cu putinta toate crimele de acest fel comise in fosta Iugoslavie. Vucic a declarat ca insusi Seselj l-a sunat de la Haga dupa ce a vazut inregistrarea masacrului. “La telefon, Seselj mi-a spus ca asemenea crime monstruoase ar trebui condamnate imediat”, a mai afirmat Vucic.
Probabil ca politicienii au fost indemnati sa ia atitudine si de sosirea in Belgrad a procurorului sef al Tribunalului de la Haga. Carla del Ponte a vizitat Serbia la o zi dupa ce inregistrarea executiei a fost difuzata in tribunalul ONU. Un alt factor este si teama ca Congresul SUA ar putea adopta un proiect de rezolutie pentru Srebrenica, in care sa declare ca guvernul din fosta Iugoslavie a sprijinit executia ca parte a politicii de agresiune si epurare etnica.
Inca mai sunt semne ca elita politica din Serbia nu este pregatita sa infrunte problema Srebrenicei. Parlamentul a refuzat sa puna in discutie Declaratia de la Srebrenica, initiata recent de opt ONG-uri, declaratie in care se condamnau crimele comise in estul Bosniei in iulie 1995. “Elita politica din Serbia nu este pregatita sa infrunte crimele care au fost comise”, a declarat Vesna Petrovic, al carui ONG, Centrul pentru Drepturile Omului din Belgrad, a semnat declaratia. “Nu este suficienta condamnarea verbala a crimelor.” Petrovic a spus ca mai exista inca o speranta, deoarece a crescut numarul persoanelor care declara ca au incredere in Tribunalul de la Haga.
Aceasta a exprimat parerea multora, atunci cand a spus ca “este timpul sa acceptam ce s-a intamplat in trecutul recent. Faptul ca aceste imagini au fost facute publice este un lucru bun, deoarece multe persoane de aici nu stiu sau nu vor sa stie ce s-a intamplat in Bosnia”.
Exista insa o alta problema pe care activistii pentru drepturile omului trebuie sa o rezolve si aceasta a fost exprimata de o persoana intervievata de IWPR pe strada. “Aceste imagini sunt false”, a declarat Sinisa despre imaginile din Srebrenica. “Datorita tehnologiei moderne, acum poti face tot ce vrei.” El a spus ca difuzarea inregistrarii a fost gandita sa coincida cu vizita lui Del Ponte la Belgrad.
“Negarea crimelor de razboi a fost un fenomen predominant in societatea sarba”, a declarat pentru IWPR Lazar Stojanovic, regizor de film in Belgrad si militant pentru pace. “Aceste imagini dezvaluie in mod clar implicarea Serbiei in crimele comise in Srebrenica. Admiterea ca statul este vinovat de aceste atrocitati este o conditie esentiala pentru reconcilierea cu cei cu care Serbia a fost in razboi.”
Unii analisti din Belgrad spera ca difuzarea inregistrarii sa dea semnalul inceperii arestarii unor personaje mai importante decat “Scorpionii”. “Sunt convins ca Ratko Mladic si Radovan Karadzic vor fi curand arestati”, a declarat Biljana Kovacevic-Vuco, presedintele Comitetului Avocatilor pentru Drepturile Omului. Dupa difuzarea unor asemenea imagini ingrozitoare, a mai adaugat Vuco, va fi greu sa atraga opinia publica de partea lor.
Dar analistii au avertizat si asupra riscului unei rezistente la arestari din partea vechii garzi si a institutiilor care nu au fost reformate, precum politia si armata.
“Procesul de reconciliere si de confruntare cu crimele va fi impiedicat din plin prin rezistenta si manipulare”, atrage atentia Sonja Biserko, presedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Serbia.
Dobrivoje Radovanovic, psiholog si asociat al Institutului pentru Cercetare Sociologica si a Crimelor, este de acord. “Pentru a incepe procesul de reconciliere trebuie sa schimbi mentalitatile oamenilor, si acesta este un lucru complex”, spune el. Radovanovic afirma ca multi ofiteri din armata justifica crimele comise de cei pentru care actionau spunand ca si ceilalti au facut atrocitati si inca mai apara politica lui Milosevic. “Asemenea oameni - si sunt multi in Serbia - sunt principalul motiv pentru care inregistrarea video ar trebui difuzata la televizor cat de des posibil”, a spus Radovanovic. “Asemenea repetari sunt esentiale, daca dorim sa schimbam atitudinea oamenilor.” “Fiecare societate are propriul ritm si propria dinamica in procesul de reconciliere”, a afirmat Bec-Nojman. “Acest proces in Serbia este unul lent si cere mult timp, dar nu este imposibil sa se ajunga la un rezultat pozitiv.”
Traducere de Madalina Radutoiu
