ANII 30: GENERAŢIA HULIGANILOR

Octavian Manea | 28.02.2012

Găzduită la sfârşitul săptămânii trecute, pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, conferinţa profesorului Lucian Boia (Elita intelectuală a anilor ’30. O nouă perspectivă) a permis publicului spectator un pas în istorie, în plină atmosferă a începutului anilor ’30

Pe aceeași temă

Găzduită la sfârşitul săptămânii trecute, pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, conferinţa profesorului Lucian Boia (Elita intelectuală a anilor ’30. O nouă perspectivă) a permis publicului spectator un pas în istorie, în plină atmosferă a începutului anilor ’30, când asistăm la emergenţa în agora româ­nească a unei generaţii tumultuoase. M-a marcat profilul comun zugrăvit în tuşe extrem de puternice al acestor intelectuali care aveau cu puţin peste 20 de ani.

„Mai mult idealism, mai multă îndrăzneală, tentaţia extremelor“ sunt mărcile înregistrate ale noului brand intelectual. Nu era nevoie de prudenţă, de moderaţie, ci în primul rând de îndrăzneală, de forţarea limitelor. O stare de spirit pe care Eliade avea s-o denumească drept „huliganism“ şi care-i predispune pe tineri să se revolte împotriva paradigmelor „ramolite“, a moralei curente, făcându-i să fie esenţial nonconformişti, să experimenteze, să spargă tiparele consacrate.

De stânga sau de dreapta, naţionalişti sau europenişti, tinerii intelectuali formau nu doar o „comuniune peste ideologii“, ci mai ales o generaţie eliberată de complexele specifice unei culturi marginale. Ei nu mai sunt expresia unei societăţi care imită, ci se simt pe deplin integraţi în „ritmul lumii“, în civilizaţia modernă şi sunt nerăbdători să-şi afirme vocea proprie în Europa, ambiţionând „depăşirea condiţiei de cultură secundară“: „vreau o Românie cu destinul Franţei“, avea să proclame Emil Cioran.

Definitoriu pentru spiritul vremii era faptul că seducţia proiectului naţional, care, timp de decenii, exprimase consensul şi consumase energia intelectualităţii publice, se epuizase. România anilor ’30 avea nevoie de un proiect alternativ. Şi indiferent de opţiunile ideologice, numitorul comun şi ceea ce-i reuneşte pe aceşti tineri „este convingerea de nestrămutat că au de îndeplinit o misiune“: creionarea şi, în cele din urmă, livrarea unui nou proiect de ţară devine raţiunea de a fi a noii intelectualităţi. Pentru ei, România trebuia să devină alta, să se transfigureze. Starea de spirit precum şi laitmotivul aflat dincolo de ideologii al întregii generaţii sunt perfect rezumate prin ceea ce Emil Cioran numea „schimbarea la faţă a României“.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22