Pe aceeași temă
Daniel Cristea-Enache: Observ cîteva similitudini frapante între ceea ce aţi spus şi aţi detaliat, pe un subiect sau altul (toate, destul de complicate), şi ceea ce gîndesc eu însumi pe subiectele respective. Această proiecţie a unei umanităţi globale "pe cale de apariţie", şi care cere un vizionarism pe măsură, i-ar putea speria pe mulţi cititori şi scriitori de bună credinţă, din generaţiile mai vîrstnice, pentru care naţionalul rămîne un termen important.
La finele acestui dialog, pentru care vă mulţumesc, aş vrea să insistăm asupra acestei probleme. Cum poate fi integrat românescul în global astfel încît nici unul dintre cei doi termeni să nu fie distorsionat, caricaturizat, sărăcit, împuţinat? Ceea ce a realizat echipa H.-R. Patapievici la Institutul Cultural Român ar putea fi un exemplu?
Magda Cârneci: Îmi puneţi încă o întrebare interesantă, acum la finalul dialogului nostru întins pe o lună. Am să vă răspund puţin pe ocolite, spunîndu-vă întîi ce cred eu despre condiţia actuală a intelectualului român în general, condiţie care priveşte de fapt o bună parte a cititorilor şi scriitorilor de bună credinţă la care vă referiţi. Apoi vă voi răspunde la a doua parte a întrebării, cea practică.
Am schiţat într-un eseu de acum cîţiva ani ideile ce urmează, dar cum între timp lucrurile nu prea s-au schimbat, le reiau uşor adaptate la momentul prezent. Pe urmele altor analişti ai modernităţii româneşti, cred şi eu că, bîntuit deopotrivă de determinisme socio-politice locale, de condiţionări comuniste, de vechi automatisme tradiţionale, dar asaltat şi de noile aspiraţii, exigenţe şi tentaţii oferite de deschiderea bruscă spre lumea occidentală, intelectualul, omul de cultură român a părut şi s-a simţit multă vreme tensionat interior între două modele culturale şi existenţiale antinomice. Educat în normele culturii moderne occidentale dar trăitor într-o realitate socială fracţionată în diferite vîrste istorice, intelectualul autohton pare că trebuie în continuare să tranşeze între opţiuni total divergente: să aleagă decis între "românismul de grotă" şi "europenismul de nicăieri", între "autohtonism desuet" şi "cosmopolitism bovaric", între modelul "identităţii etnice" şi "cetăţenia universală" etc.
Cititi in continuare: http://atelier.liternet.ro/articol/13547/Magda-Carneci-Daniel-Cristea-Enache/Cred-ca-ne-aflam-in-plina-emergenta-a-unei-noi-mentalitati-civilizationale-globale.html.
