Pe aceeași temă
TVR Info difuzează, începând din 29 ianuarie, în fiecare duminică, de la ora 14.30, sub titlul „Lumea şi noi“, un proiect semnat de Mihaela Crăciun, dedicat jurnaliştilor Radio Europa Liberă, informează Televiziunea Română. Emisiunea poate fi urmarita in reluare la TVR International.
În prima ediţie „Lumea şi noi“, Mihaela Crăciun a stat de vorbă cu Raluca Petrulian. Raluca Petrulian revine după 16 ani în sediul de la Műnchen al Radio Europa Liberă, unde a lucrat 12 ani, pentru a acorda un interviu Televiziunii Române.
Printre cei intervievaţi se mai numără Mircea Carp, Şerban Orescu, Neculai Constantin Munteanu, Gelu Ionescu, Pavel Chihaia, Mary Georgescu, Nicolae Stroescu Stănişoara, Anneli Ute Gabanyi, Carmen Pompey, Dinu Calcianu, Ioana Crişan, Ion Dumitru sau Mihai Rusu.
Aici e Radio Europa Libera. La microfon: Raluca Petrulian
Raluca Petrulian, o personalitate fascinantă, un excelent comentator de politică externă, revine după 16 ani în sediul de la Munchen al Radio Europa Liberă , unde a lucrat 12 ani, pentru a acorda un interviu Televiziunii Române.
S-a angajat în 1983, când avea 33 de ani, după 5 ani de la plecarea din România. Realizatoarea "Programului politic" de la secţia română la Radio E.L. are o privire comparativă asupra evenimentelor care au dus la căderea comunismului. Admiră Polonia, ţara în care deşi se proclamase Legea Marţială, sindicatul Solidaritatea n-a renunţat nici un moment la contestarea sistemului. Rezultatul s-a văzut în 1989 când generalul Jaruzeleski a acceptat discuţii cu opoziţia (Solidaritatea) şi a declanşat organizarea de alegeri libere. În alegeri, Partidul Muncitoresc Unit Polonez a fost înfrânt de Solidaritatea. Se întâmpla în iunie 1989. Polonia era prima ţară în care partidul comunist pierdea puterea în alegeri libere şi democratice.
Pentru polonezi, Europa Liberă era o sursă de informare, pentru români,chiar dacă se asculta intens, părea mai curând o sursă de liniştire. Raluca Petrulian crede că noi, românii, avem un dar aparte: să fim spectatori la propriul destin. Parcă tot ce ni se întâmplă nu ne priveşte personal, parcă nu românii înşişi ar trebui să acţioneze. Avem mereu impresia că "aşa ne e dat".
Nu ne este nimic dat, noi facem realitatea - spune ea. Nu prea conştientizăm ideea de a decide chiar noi cum vrem să trăim. Şi-ar fi dorit şi pentru români mai multă unitate.
În prezent, Raluca Petrulian locuieste la Augsburg , lucrează ca referent literar, face traduceri literare din română în germană , pictează şi se pregăteşte pentru o primă expozitie la toamnă.
Anca Croitoru, pseudonimul Ancai Pompey
Timp de 45 de ani, la Radio Europa Liberă s-au succedat generaţii de redactori, documentarişti, cercetători, care, prin ştirile şi comentariile difuzate, au întreţinut firavele speranţe de libertate ale românilor. Printre aceştia s-a aflat şi Carmen Pompey, cunoscută de ascultători sub pseudonimul „Anca Croitoru".
Carmen Pompey s-a născut la Botoşani şi face parte din familia matematicianului Dimitrie Pompei. Sub numele de microfon „Anca Croitoru", ascultătorii au auzit-o în emisiuni ca Actualitatea romanească, Tinerama, Radio Magazin, Perspective europene, Din lumea comunistă etc. Cu propriul nume a semnat nenumărate studii şi analize politice, sociale, culturale, scrise pentru Secţia de Cercetare a Europei Libere.
Adevărul şi libertatea, cele două valori în care crede, au făcut-o să nu abandoneze lupta împotriva comunismului şi a securităţii nici după ce România a pornit pe lungul drum al tranziţiei. A cerut la CNSAS să-şi consulte propriul dosar de securitate de îndată ce acest lucru a fost posibil. A descoperit... un fel de „altă viaţă" - o viaţă inventată prin interpretare, începând cu anul 1971. O viaţă creată de o armată de informatori, turnatori cărora li s-au dat nume de cod. O viaţă în care avea „activităţi duşmănoase" la adresa statului, pentru că primea din străinătate şi citea cărţi interzise în România, avea corespondenţă cu prieteni din străinătate şi apoi pentru că, stabilită în Germania, lucra la Europa Liberă... Carmen Pompey s-a despărţit de postul de radio Europa Liberă în 1995, când acesta s-a mutat la Praga.
Aici e Radio Europa Libera. La microfon: Mircea Ioanid (pseudonimul lui Hans-Joachim Acker)
Hans-Joachim a lucrat 28 de ani în Redacţia de Ştiri la Radio Europa Liberă. Născut la 23 aprilie 1935, la Erfurt, în Germania, dintr-o mamă nemţoaică şi un tată şas, Hans a crescut în Bucuresti. A urmat Şcoala de Comerţ cu predare în limba germană iar în 1953 a început să studieze la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. A fost exmatriculat în anul al III - lea după ce a susţinut protestele din timpul revoltelor din Ungaria în 1956.
Datorită cunoştinţelor de limbă germană, a început să lucreze la diverse societăţi de comerţ exterior, iar din 1960, s-a angajat la Teatrul de Stat German din Timişoara. În 1962 a primit împreună cu familia aprobarea de a emigra în Germania
La 15 iunie 1964 a fost angajat la departamentul românesc al postului de Radio Europa Liberă unde a lucrat la Serviciul de Ştiri până la 1 octombrie 1992, când a ieşit la pensie.
În calitate de editor-senior de program la Ştiri, el a trăit "pe viu" evenimente majore - Primăvara de la Praga, Cutremurul din 1977 din Bucureşti si "căderea domino" a statelor comuniste , cu evenimentele sângeroase din România.
Situaţia din ţară l-a preocupat permanent, iar căderea regimului comunist a reprezentat pentru el, alături de colegi, împlinirea unui ideal, ei ştiind că misiunea Europei Libere a fost în cele din urmă să se autodesfiinţeze în momentul în care şi în România libertatea cuvântului va deveni din nou o realitate incontestabilă.
Unii dintre jurnaliştii cu care Mihaela Crăciun a stat de vorbă la Műnchen se apropie de aniversarea vârstei de 90 de ani. Sunt personalităţi care au participat la cruciada împotriva comunismului. Pe unii asta i-a costat viaţa.
