Pensiile magistraților corupți, garantate de parlament

Laura Stefan 06.05.2014

De același autor

Ultimul dosar de mare corupție judiciară care îl are ca actor principal pe judecătorul Mustață repune în discuție o vulnerabilitate mai veche a sistemului: faptul că magistrații beneficiază de pensii de serviciu chiar și în cazul în care sunt condamnați definitiv pentru fapte de corupție.

Pensiile de serviciu sunt semnificativ mai mari decât pensiile obișnuite plătite con­tribuabilului român. Normalitatea ar fi ca, în momentul în care o persoană care be­neficiază de o pensie spe­cială în virtutea funcției pe care o ocupă săvârșește fap­te care sunt incompatibile cu respectiva funcție, să se aplice mai multe sancțiuni cumulative: o eventuală sanc­­­țiune penală sau ad­mi­nistrativă, pierderea func­ției respective și pierderea pensiei speciale. Prin pier­derea funcției se pierde și dreptul persoanei de a beneficia de o pen­sie mai mare decât cea acordată în mod normal contribuabililor, așadar persoana condamnată ar urma să beneficieze în con­tinuare exclusiv de o pensie obișnuită.

La noi, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat o propunere legislativă în sen­sul eliminării pensiei de serviciu pentru ma­gistrații care comit fapte de corupție, blo­cată și astăzi în Parlamentul României, mult mai ocupat cu adoptarea rapidă a unor acte normative care să șubrezească le­gislația anticorupție, cum a fost cazul legii care permite delegarea tuturor com­petențelor conducătorilor din admi­nis­tra­ția locală sau al modificărilor Codului Pe­nal din „marțea neagră“. Până când o ase­menea modificare legislativă va fi adoptată de parlament, Consiliul Superior al Ma­gis­traturii folosește pârghii administrative pentru a bloca accesul la pensie pentru ma­gistrații care sunt suspectați de fapte de corupție – mai exact, suspendă pro­ce­durile privind cererile de pensionare pe ca­re aceștia le depun. De asemenea, pre­ședintele, în cazul în care totuși astfel de solicitări ajung pe masa sa, întârzie semnarea de­cre­te­lor de eli­berare din funcție, în aș­teptarea unei decizii de­fi­ni­tive din partea ins­tan­țelor de judecată în res­pec­tivele dosare de co­rup­ție. Totuși, trebuie să ad­mitem că aces­te mecanisme sunt departe de a fi sa­tis­fă­că­toare și că ele re­pre­zintă doar o încercare de a aco­peri niște incoerențe legislative. In­di­ferent cât de mult s-ar strădui ju­de­cătorii și procurorii să rezolve cu ce­le­ritate do­sarele de corupție judiciară, pro­cedurile du­rează în materie penală, iar de res­pec­tarea strictă a procedurilor depinde în mod esențial existența statului de drept, care este o garanție esențială pen­tru noi toți.

Până azi, parlamentarii nu și-au găsit timp să se ocupe de reglementarea nor­mală a situației pensiilor speciale pentru magistrații condamnați pentru fapte de corupție sau poate grupurile de interese au reușit să blocheze până acum această ini­țiativă. Totuși, pentru alte inițiative ine­dite, parlamentarii găsesc timpul necesar. Și nu întâmplător aceste inițiative tind să fie, într-un fel sau altul, în interesul celor care lucrează la parlament. Bunăoară, un grup de 19 parlamentari a inițiat o mo­di­ficare la Statutul funcționarilor par­la­men­tari, care primesc dreptul de a reprezenta instituții sau autorități publice în cadrul unor organisme sau organe de conducere constituite conform legislației în vigoare. Textul excelează prin neclaritate și am­biguitate. Ce instituții și autorități publice pot să reprezinte funcționarii par­la­men­tari? Ei lucrează la parlament, nu în alte autorități și instituții publice. Apoi, în ca­re organisme sau organe colective de con­ducere vor avea dreptul aceștia să ac­ti­veze? Și, nu în ultimul rând, sunt func­ționarii publici parlamentari supraoameni, capabili să lucreze simultan în mai multe locuri? Ambiguitatea este întotdeauna me­toda folosită pentru a camufla acțiuni la limita legii. În cazul în care ANI ar începe verificări cu privire la viitoare situații de potențială incompatibilitate, va fi invocat imediat acest act normativ ambiguu. Da, deocamdată, acest text este doar o pro­pu­nere în Parlamentul României, dar istoria recentă ne învață că astfel de inițiative trec foarte ușor, pe când altele, care ne-ar fi cu adevărat utile, zac cu anii în sertare. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22