De același autor
Succesul extremei dreapta din Franța la alegerile europarlamentare (32%) a dus la dizolvarea Adunării Naționale de către președintele Emmanuel Macron, a cărui coaliție a obținut doar 14,6%, date care nu sunt finale. „Dizolv Adunarea Națională în această seară”, a anunțat Emmanuel Macron duminică, după primele rezultate la alegerile europarlamentare. „Este o decizie serioasă și cu greutate, dar mai presus de toate este un act de încredere”, a spus președintele Macron, adăugând că „Franța are nevoie de o majoritate clară, cu calm și armonie”. Asta după ce, de la înălțimea celor 32% din voturi, Jordan Bardella, președintele Rassemblement National, a declarat că francezii au dat un „verdict fără apel” și a cerut alegeri naționale generale.
Primul tur al alegerilor din Franța a fost stabilit pentru 30 iunie, iar cel de-al doilea, la 7 iulie.
Marine Le Pen tocmai a salutat decizia președintelui Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate, pe care le vede ca un nou test pentru prezidențiale, la care se pregătește să candideze pentru a patra oară.
Extrema dreaptă, pe primul loc în Franța și Austria
Votul în cele 27 de state ale Uniunii Europene s-a desfășurat pe parcursul a patru zile, duminică votând alegătorii din 21 de țări. În Țările de Jos, Irlanda, Slovacia, Cehia, Letonia și Malta, alegerile s-au desfășurat joi, vineri și sâmbătă, dar numărarea voturilor a avut loc duminică seara, simultan în toate cele 27 de state membre.
Sunt cel puțin trei provocări majore în fața Uniunii Europene: războiul pornit de Rusia la granițele sale, valul de imigranți și competiția dintre SUA și China, o rivalitate industrială în creștere. La acestea se adaugă îngrijorările privind costurile tranziției ecologice, suprapuse costului vieții de zi cu zi.
Partidele extremiste au apăsat pedala tocmai pe aceste neliniști ale europenilor și au fructificat îngrijorările la vot. În Franța s-a văzut cel mai bine, unde, înainte de ziua alegerilor, sondajele arătau formațiunea Rassemblement National, de extremă dreapta, creată de Marine Le Pen, în fața coaliției președintelui Emmanuel Macron. Este ceea ce l-a făcut pe premierul francez, Gabriel Attal, să afirme că „Europa s-a născut datorită Franței, ea nu trebuie să moară din cauza Franței”.
De altfel, extrema dreaptă este pe cale să obțină câștiguri importante în Parlamentul European și să facă mai fragilă o majoritate care să se opună tendințelor naționaliste eurosceptice.
În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a ajuns la 16% din voturi, spre deosebire de 11% în 2019. Prezența la vot în Germania a depășit 64%, despre care se notează că este cea mai ridicată de la reunificare.
În Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV), formațiunea naționalistă care a câștigat alegerile parlamentare interne sub conducerea lui Geert Wilders, a înregistrat, de asemenea, un avans la europarlamentare – 17,7%.
Și în Austria, Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, se află în frunte, cu aproape 26% din voturi.
După numărarea a peste jumătate din voturi, partidul premierului ungar Viktor Orbán depășea 44%, în timp ce partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, avea 30,99%.
Ar mai fi de notat că în Slovacia partidul pro-Putin condus de premierul Robert Fico, rănit recent într-un atac, a fost învins de partidul liberal de opoziție.
Ursula von der Leyen, pregătită pentru un nou mandat
„Am câștigat alegerile europene”, a declarat cu entuziasm actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care vizează un nou mandat. Promisiunea ei este să construiască „un bastion” împotriva partidelor extremiste.
Grupul Partidului Popular European (PPE) rămâne principala forță din Parlamentul European, dar cu un număr mai mic de reprezentanți. Va putea să impună șefia Comisiei Europene, în urma negocierilor politice, propunerea popularilor europeni fiind actuala conducătoare a executivului european, Ursula von der Leyen.
Un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen va însemna căutarea unei majorități parlamentare solide, care ar putea proveni și din sprijinul venit de la Giorgia Meloni, al cărei partid Frații Italiei (FdI) a obținut în Italia aproximativ 27-30% din voturi.
În grupul S&D, victorii au fost înregistrate în Suedia și în Portugalia. Social-democrații din Suedia s-au plasat pe primul loc cu aproximativ 24%, ocupând cinci din cele 21 de locuri din Parlamentul European. Și în Portugalia, socialiștii au un ușor avantaj în fața formațiunii AD de centru dreapta. În premieră, partidul de extremă dreapta Chega va avea reprezentanți în Parlamentul European.
În țările nordice, stânga și ecologiștii câștigă teren. Partidul Alianţa de Stânga din Finlanda a obținut 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019. O creștere similară a înregistrat Partidul Verzilor din Suedia, ajungând la 15% din voturi. Socialiștii conduc în Danemarca, aflați în creştere cu peste 5 puncte procentuale faţă de 2019 – 18,4%, cifre provizorii.
În România, PSD și PNL au avut liste comune, obținând 48,7%, reprezentanții celor două partide se vor împărți între grupul S&D și grupul PPE. În Parlamentul European intră și AUR cu puțin sub 15%, ADU cu sub 9% UDMR cu peste 6% și independentul Nicu Ștefănuță. REPER, condus de Dacian Cioloș, fost lider al grupului Renew, a ratat intrarea în Parlamentul European (datele parțiale sunt furnizate de Parlamentul European, nu de BEC).
Tusk și Timmermans și-au dus partidele la victorii
Coaliția Civică, formațiunea premierului polonez Donald Tusk, a obținut o victorie importantă – 37%, în timp ce partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) a obținut 36%. Dar și Confederația, partidul de extremă-dreapta, a atins un scor considerat neașteptat de mare, aproape 12%. În Olanda, alianța de stânga condusă de Frans Timmermans s-a clasat pe primul loc, cu 21,6%.
O înfrângere de răsunet au înregistrat însă social-democrații germani, conduși de cancelarul Olaf Scholz, care ocupă locul al treilea la aceste alegeri, fiind devansați de creștin-democrații CDU și CSU și de extrema-dreaptă reprezentată de AfD.
Cum arată raportul de forțe în Parlamentul European
Cele trei grupuri politice care au asigurat până acum majoritatea în Parlamentul European – PPE, S&D și Renew – își vor păstra această poziție și în noua componență, dar sunt într-o ușoară scădere. Împreună, ajung să dețină 400 din cele 720 de locuri.
