De același autor
In primul tur, la Chisinau au votat 2.668 de persoane - o cifra infima in raport cu numarul moldovenilor care au obtinut cetatenia romana, evaluati intre 100.000 si 300.000 mii de oameni. Factorul basarabean in politica romaneasca va incepe sa conteze tot mai mult in anii urmatori si autoritatile romane vor fi obligate sa ia in calcul acest lucru. Deocamdata insa, paradoxal, Bucurestiul pare sa fie preocupat de contrariul, complicand procedura de obtinere a unui nou pasaport pentru moldovenii carora le-au expirat actele de identitate romanesti. Acesti oameni sunt nevoiti sa-si intocmeasca un alt dosar voluminos, adica sa reia, in mod absurd si umilitor, intregul proces pe care l-au traversat deja, atunci cand au facut cerere de redobandire a cetateniei romane. Faptul ca s-au comis anumite nereguli si ca cetatenia romana a fost acordata, uneori, cu prea mare usurinta si rusofonilor care nu stiau romaneste nu este un motiv pentru a-i purta pe drumuri pe toti ceilalti, adica majoritatea.
Rezultatele scrutinului din 28 noiembrie de la Chisinau reproduc in mare un tablou cunoscut: Adrian Nastase a obtinut 1.332 de voturi (49,1%), Traian Basescu - 855 (32%), iar C.V. Tudor - 354 (12%). Pentru Senat voturile s-au repartizat in felul urmator: PSD+PUR - 985; PNL-PD - 726; PRM - 635, celelalte partide acumuland un numar nesemnificativ de sufragii. Pentru Camera Deputatilor PSD+PUR a luat 1.057 de voturi, PNL-PD - 733, PRM - 558. Succesul relativ, in Basarabia, al PRM si al liderului sau C.V. Tudor (care a "recoltat" totusi, ca si in restul tarii, mai putin decat partidul!) are la baza demagogia nationalista, in plasa careia mai cad inca destui basarabeni naivi. Situarea pe primul loc a PSD+PUR si a lui Adrian Nastase se explica exclusiv prin succesele de politica externa, pe care si le atribuie PSD:
suspendarea vizelor Schengen, intrarea in NATO si incheierea negocierilor de integrare in UE. Despre afacerile interne ale fostei puteri de la Bucuresti mare lucru nu se stie in Basarabia: presa scrisa din Romania nu se difuzeaza intre Prut si Nistru, singura sursa de informare cu acoperire nationala in Republica Moldova, in ce priveste realitatile romanesti, este TVR - specialista "filtrarii" stirilor. Situatia basarabenilor poate fi asimilata starilor de spirit ale minoritatilor nationale din Romania, care voteaza, de regula, cu puterea (basarabenii sunt si ei o "minoritate", una "externa"). Romanii din Moldova au asteptari specifice, sunt mai sensibili fata de problematica nationala si aceasta perceptie trebuie luata in calcul; or, cu acest electorat nu s-a "lucrat" deloc. Voturile pentru Alianta D.A. si pentru Traian Basescu provin, in schimb, de la segmentul cultivat si mai bine informat al populatiei, in curs de crestere, ca si in Romania. La turul doi al alegerilor prezidentiale, sectiile de vot din Chisinau au inregistrat 3.734 de persoane, cu aproape 1.000 de oameni peste cota prezentei din 28 noiembrie. Departajarea concurentilor a fost urmatoarea: Adrian Nastase - 55,9 % (2.087 de voturi), Traian Basescu - 44,1 % (1.647).
Desi, cum spuneam, o campanie electorala propriu-zisa in Basarabia nu s-a facut, alegerile din Romania au starnit mari pasiuni aici. In perioada anterioara datei de 28 noiembrie si in intervalul dintre cele doua tururi, unii directori de presa si formatori de opinie din Moldova au pledat categoric in favoarea actualului partid aflat la guvernare, PSD, si a candidatului sau la Presedintie. In schimb, reprezentantul Aliantei PNL-PD a avut parte de un tratament insultator, de pamflete grobiene si atacuri la persoana, de parca devenise subit piaza-rea a acestor jurnalisti cunoscuti in general pentru opiniile lor anticomuniste. Si pentru ca nu era de ajuns, un grup de intelectuali - presedinti de uniuni de creatie, academicieni, scriitori, oameni de teatru si artisti plastici din Moldova - au semnat un apel in sustinerea lui Adrian Nastase, proclamandu-l drept "unicul garant al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana". Apelul, inserat in saptamanalele Timpul si Jurnal de Chisinau, pe 10 decembrie, a lasat o impresie dezagreabila multor moldoveni, si daca am decis sa comentez acest text rusinos o fac nu din perspectiva pariului pierdut de semnatarii sai, ci gandindu-ma la atitudinea de care trebuie sa dea dovada niste intelectuali adevarati.
Decenta si o minima prudenta s-ar fi cuvenit sa-i faca sa evite a lansa manifeste partizane. In Romania s-a purtat o campanie electorala foarte dura, pe care presa romaneasca, sensibil mai libera decat cea din Republica Moldova, in special presa scrisa, a reflectat-o din plin, de aceea, la Chisinau, echidistanta ar fi fost cea mai inteleapta pozitie. In plus, sustinerea puternica pe care i-au acordat-o lui Traian Basescu cei mai straluciti intelectuali din Romania, cunoscuti pentru optiunea lor democratica si europeana, ar fi putut constitui un reper semnificativ pentru confratii lor din Moldova. Problema Basarabiei vizeaza interesul national, nu tine de calculele unei anumite grupari politice de la Bucuresti, care maine s-ar putea sa nu mai fie la putere. Romania s-a angajat, la iesirea din comunism, sa sustina identitatea nationala, cultura si valorile democratice din Republica Moldova. Intelegand in mod eronat acest angajament, o seama de intelectuali de la Chisinau si-au cultivat din 1991 incoace o mentalitate de asistati, considerand Romania o afacere personala, in care poti sa castigi prin gesturi de servilism. Tocmai acestui fel meschin si nedemn de a rationa ii datoram, printre altele, lipsa unei strategii coerente a statului roman in relatia cu Republica Moldova, pentru ca s-a mers mai degraba pe identificarea de suporteri politici la Chisinau si pe acordarea unor "bonusuri de patrioti", nu pe agregarea unor proiecte de anvergura, care sa schimbe realitatea politica in Basarabia.
In preajma alegerilor din 28 noiembrie, la Ambasada Romaniei din Chisinau a "plouat" cu ordine "Steaua Romaniei", oferite clientelei politice si culturale basarabene, care s-a pliat cu succes pe toate guvernarile de dupa 1989 de la Bucuresti, indiferent de culoarea lor politica. In campania electorala si in declaratia sa de dupa anuntarea victoriei, Traian Basescu a facut referiri importante la Republica Moldova: "Este acelasi popor care locuieste in doua tari", a spus noul presedinte, "moldovenii vor trebui tratati ca buni romani". Aceste afirmatii deschid calea unei schimbari de atitudine, ce se cuvine sustinuta din partea intelectualilor din Moldova prin idei si proiecte constructive, nu prin adeziuni politice incendiare. De altfel, lansarea unor apeluri in favoarea unor potentati politici, proveniti din fosta nomenclatura comunista, a devenit in ultimii ani o practica jenanta pentru intelectualii din Basarabia, afectandu-le grav imaginea. Vreau sa inchei cu o intamplare ce demonstreaza cat de periculoase pot fi efectele dezinformarii la est de Prut. Voi evoca o discutie pe care o cunostinta a mea, cetatean roman, a avut-o, pe 12 decembrie, cu un alt moldovean ce astepta sa-i vina randul sa voteze la Ambasada Romaniei din Chisinau. "Cu cine veti vota?", l-a intrebat colegul meu. "Numai nu cu Basescu, a fost raspunsul. Este evreu, mason, homosexual si hot." "Dar de unde stiti lucrul asta?" "Cum de unde, din presa." Asadar, o asemenea persoana demonica a votat Romania cea scolita, urbana si liberala, cum aprecia Adrian Nastase in cuvantul sau de felicitare adresat invingatorului. Comentariile sunt de prisos.
