Pe aceeași temă
În opinia lui Florin Georgescu, creșterea nesustenabilă a raportului cerere-ofertă ar conduce la ajustări sau corecții economice foarte dureroase pentru refacerea macroechilibelor.
„Dacă se continuă de o manieră nesustenabilă în ceea ce priveşte raportul cerere - ofertă se poate ajunge, nu la o situaţie ca în 2008, dar la o situaţie care să necesite apoi nişte ajustări, nişte corecţii economice foarte dureroase şi care pot fi distribuite în raport cu orientarea politică a celor care operează acele ajustări de o manieră care să tensioneze şi mai mult relaţiile din societate. Ceea ce nu este de dorit. Atunci, traducerea noastră se referă la următoarea situaţie, anume: sunt trei obiective care se doresc a fi realizate concomitent, după părerea mea cam de toată lumea, dar care nu pot fi aplicate în acelaşi timp. Ceva trebuie sacrificat. Aşa numita trinitate imposibilă care e şi în domeniul monetar şi în cel fiscal”, a spus Georgescu, citat de HotNews.ro
Potrivit acestuia, un prim lucru ar fi creşterea puterii de cumpărare, pe care şi-l doreşte societatea.
”Se doreşte din partea societăţii, pe bună dreptate, pentru că oamenii se uită după 30 de ani spre Vest, spre standardele de viaţă şi de servicii sociale din Vest, se doreşte creşterea puterii de cumpărare, echilibrat pe segmente sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi sociale a ţării. Asta vor cetăţenii şi vedem discuţiile din spaţiul public”, a menţionat el.
”Doi: e necesar să ne menținem ţinta de deficit de 3% din PIB, iar al treilea presupune să nu se apeleze la pârghia redistribuirii în cadrul economiei- a veniturilor și a averii- pentru că ea nu poate fi activată din cauza lipsei de informaţii cu privire la avere sau venit şi nici nu există mecanismele fiscale legale pentru a putea amenda, îmbunătăţi echilibrul economic şi social, mecanisme care funcţionează în țările dezvoltate”, a mai spus Georgescu.
”Dacă prin reformă fiscală înțelegem ceea ce s-a înțeles până acum, adică tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe- eventual din alea indirecte care sunt regresive și îi afectează pe cei săraci, ocolindu-i pe cei bogați- înseamnă că e un eșec care va duce la tensionarea relațiilor în societate la limite la care eu nu pot să mă gândesc.
Fără o analiză care să îți ofere date cu privire la modul de distribuție al averii, care s-a schimbat radical față de 1989, fără informații așadar nu poți așeza o politică fiscală fermă și fundamentată pentru că nu știi cum să stabilești sarcina fiscală în raport cu puterea contributivă a fiecărui cetățean. Și de aici disparitățile sociale, tensiuni și presiunea politicii fiscale asupra celei monetare!
Dacă nu ai fundamentele ca să poți să așezi o politică fiscală și pe partea de venituri și pe partea de cheltuieli bugetare, politica fiscală e facută discreționar din păcate de oricine ar fi la butoane pentru că nu are tabloul de bord! Și atunci se mută presiunea pe politica monetară ca să corecteze eventualele disfuncții ale unei politici fiscale lipsită de fundamentul informațional”, a mai explicat primul viceguvernator.
”După părerea mea, aceste trei obiective se impune a fi armonizate în sensul de a fi aplicate cu înţelepciune pentru că, altfel, trebuie să sacrifici unul dintre ele. Dacă vrei creşterea puterii de cumpărare şi îmbunătăţirea serviciilor publice fără redistribuire bazată pe informaţii, sacrifici 3% şi derapezi şi vin ajustări dure. Dacă vrei să ţii şi 3% şi lipsă de redistribuire, sacrifici creşterea puterii de cumpărare şi îmbunătăţirea infrastructurii şi vezi cum explici oamenilor acest blocaj decizional. Dacă vrei să rezolvi creşterea puterii de cumpărare, îmbunătăţirea serviciilor şi menţinerea în 3%, vezi cum stai cu averea şi venitul din societate după 30 de ani de reforme şi transformări pe care tot oamenii ăştia le-au suportat şi vezi ce măsuri se impun când pui pe un perete aşa de mare ca aici, la Parlament, toate datele, pe surse de venituri, pe categorii de cetăţeni, pe proprietăţi şi aşa mai departe. Altfel facem politică fiscală, cum se cheamă, în orb”, a explicat Florin Georgescu.
