Pe aceeași temă
Judecătorii CCR au adoptat decizia prin care interzic judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială de anchetat magistraţii, precizează un comunicat de presă transmis vineri.
Potrivit reprezentanților organizațiilor, decizia CCR din data de 8 iunie 2021 „a bulversat lumea juridică”.
„Curtea Constituţională refuză să respecte hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care şi desfiinţarea Secţiei speciale. CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii”, precizează organizațiile.
Semnatarii demersului constată că decizia CCR „contravine jurisprudenţei constante a CJUE potrivit căreia judecătorul naţional este primul judecător european, iar acest rol nu poate fi interzis de nicio autoritate, lege sau practică, chiar dacă este vorba de o curte constituţională”.
Curtea Constituțională (CCR) a decis marți, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR. Doar judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu, au făcut opinie separată.
CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.
Publicăm integral comunicatul de presă:
„25 de organizaţii solicită demisia membrilor CCR
24 de organizaţii din România şi străinătate se alătură demersului asociaţiei Iniţiativa pentru o Cultură Democratică Europeană şi solicită demisia membrilor CCR care au adoptat decizia prin care interzic judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială de anchetat magistraţii.
Decizia CCR din data de 8 iunie 2021 a bulversat lumea juridică. Curtea Constituţională refuză să respecte hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care şi desfiinţarea Secţiei speciale. CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii.
Semnatarii demersului constată că decizia CCR contravine jurisprudenţei constante a CJUE potrivit căreia judecătorul naţional este primul judecător european, iar acest rol nu poate fi interzis de nicio autoritate, lege sau practică, chiar dacă este vorba de o curte constituţională.
Cele 24 de organizaţii sunt cunoscute asociaţii şi grupuri civice militante pentru valorile europene precum democraţie, stat de drept, anticorupţie şi independenţa justiţiei:
Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, prin Lucian Checheriţă;
Asociaţia Freedom House Bucureşti, prin Cristina Guseth;
Asociaţia RESET, prin Daniela Mitrofan;
#activAG Piteşti, prin Traian Paparete;
#Rezist Milano, prin Cătălin Lazăr;
#Ștafeta Steagului European, prin Maria Elena Vanghelatou;
#Acord Diaspora, prin Gabriel Ursescu;
#Rezist Dublin, prin Alexandru Gheorghe;
#Rezist Iași, prin Anca Cornelia Aradei;
Asociația Bihorul Civic, prin Vasile Dumitriu;
#Voluntari în Europa, prin Adriana Mureșan;
#Mişcarea Civică Diaspora Austria, prin Claudia Zotlterer-Vlad;
#Diaspora Milanp, prin Miron Alin Stănescu;
Asociaţia Oradea Civică 017, prin Cosmin Burdasiu;
#Diaspora Franţa solidară cu România, prin Mihaela Mihai;
#Canada Save Roșia, prin Eugen Melinte;
#Un timbru pentru dreptate, prin Octavian Stângă;
#Cetățean implicat, prin George Macarie;
Asociația ACREMIS, prin George Macarie;
#Rezist Galați, prin Magdalena Daniela Bolocan;
Iniţiativa România, prin Diana Maria Voicu;
#Corupţia Ucide, prin Angelica Şerban;
Asociaţia Geeks for Democracy, prin Raluca Paraschiv;
#Rezistenţa, prin Marian Rădună”.
