Pe aceeași temă
Aproape jumătate (43%) dintre respondenți declară că persoana care se află într-un conflict de interese ar trebui demisă din funcție, iar 36% consideră că pentru același lucru cetățeanul respectiv ar trebui trimis în judecată. 11% spun că, în această situație, persoana ar trebui să fie sancționată administrativ.
Potrivit sondajului, dacă ar cunoaște un caz de conflict de interese, 53% dintre respondenți afirmă că ar comunica despre el persoanei sau instituției abilitate.
"Dintre aceștia, 48% s-ar adresa ANI sau DNA și tot 48% s-ar adresa conducerii instituției. Dintre cei care nu ar sesiza cazul nimănui, spun că nu ar face acest lucru pentru că nu ar ajuta la nimic (32%), pentru că acest lucru le-ar crea probleme (31%) sau pentru că nu este responsabilitatea lor (22%)", se arată în sondaj preluat de agerpres.
Aproape două treimi dintre respondenți consideră că cele mai frecvente cazuri de conflicte de interese sunt întâlnite în rândul instituțiilor de la nivel central (Guvern, Parlament, ministere, agenții), iar aproape o treime cred că fenomenul este mai răspândit în rândul instituțiilor locale (primării, consilii locale, consilii județene).
Dintre instituțiile evaluate nominal în cadrul cercetării, cele în rândul cărora conflictul de interese este cel mai răspândit, în opinia respondenților, sunt: Parlamentul (86%), Guvernul (85%) și Primăriile (78%). La capătul clasamentului se află școlile (34%), Biserica (37%) și mediul privat (40%).
55% dintre respondenți spun că au auzit de Agenția Națională de Integritate. Dintre aceștia, 50% au o părere bună sau foarte bună despre activitatea ANI, iar 34% au multă sau foarte multă încredere în această instituție. 67% dintre cei care au auzit de ANI consideră că atât activitățile de educare și prevenire a conflictului de interese, cât și sancționarea conflictului de interese sunt la fel de importante, iar ANI ar trebui să acorde importanță amândurora.
Sondajul a fost realizat în perioada 10 — 24 martie, pe un eșantion de 1.085 de subiecți de 18 ani și peste, fiind reprezentativ la nivelul populației adulte neinstituționalizate din România. Marja de eroare este de +/-3%.
Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului "Identificarea timpurie și prevenirea conflictelor de interese în administrația publică locală", implementat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român.
