Abuzul in serviciu, redefinit:"in mod defectuos" se inlocuieste prin "cu incalcarea legii"

 

 

UPDATE:  Judecatorii CCR dupa decizie: Zegrean spune ca nu scapa hotii, Petre Lazaroiu vorbeste despre "lumina" si "claritate"

 

Augustin Zegrean, judecator la CCR si fost presedinte al Curtii, nu a dorit sa raspunda la intrebarile ziaristilor, cand a parasit sediul CCR dupa decizia de miercuri privind abuzul in serviciu, precizand ca nu mai este presedintele Curtii, iar regula este ca doar presedintele sa vorbeasca cu presa.

 

Zegrean a raspuns totusi la o intrebare a jurnalistilor. "Scapa hotii?", a fost el intrebat, fostul presedinte al CCR raspunzand "Nu!".

 

"Problema e sa se faca lumina, sa se faca claritate" in ceea ce priveste sanctionarea abuzului in serviciu, a declarat si judecatorul Petre Lăzăroiu, dupa anuntul deciziei CCR.

 

Intrebat daca o persoana care este cercetata in prezent poate invoca decizia CCR, Lazaroiu a raspuns ca da, "daca din propriul dosar aceasta indeplinire in mod defectuos nu e cu incalcarea legii".

 

El a precizat ca decizia a fost adoptata unanimitate de vot, dupa ce au fost studiate "toate variantele": "Nu se poate spune ca am dat asa o decizie pe picior, ca ne-a spus nu stiu cine in spatiul public cum sa o dam", a subliniat el.

 

Chestionat de ziaristi ce pasi urmeaza acum, Petre Lazaroiu a raspuns: "Urmeaza ca judecatorul sa-si faca datoria si sa aprecieze in ce masura legea a fost incalcata".

 

Decizia de miercuri a fost luata in unanimitate de judecatorii CCR, informeaza Agerpres.

 

Minuta CCR de miercuri:

 

"Cu unanimitate de voturi,

Decide: Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".

Respinge exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si constata ca dispozitiile art. 13 din Legea nr.78/2000 sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Definitiva si obligatorie."

 

Numai ca, in incheierea Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 2 februarie 2016, prin care s-a decis trimiterea exceptiei de neconstitutionalitate la CCR, instanta a retinut - aminteste Hotnews - unul din motivele invocate de Alina Bica in ridicarea exceptiei:

"De asemenea, s-a sustinut ca sintagma folosita de legiuitor "nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos" este prin ea insasi neprevizibila, intrucat permite o marja de apreciere mult prea larga, astfel ca orice act chiar daca este indeplinit in conformitate cu legea, poate fi apreciat ca defectuos. Facandu-se referiri la interpretarea data in practica acestei notiuni, s-a sustinut ca modalitatea "ideala", "perfecta" de indeplinire a unui act este cunoscuta doar de procurorul de caz, care ar putea sau nu sa fie impartasita de judecatorul cauzei, dar care nu este cunoscuta de functionarul public insarcinat sa indeplineasca actul respectiv. Astfel, functionarul nu cunoaste conduita aceasta "ideala" pe care ar trebui sa o urmeze si careia ar trebui sa i se conformeze, dar cu toate acestea, este tras la raspundere penala pentru o fapta pedepsita extrem de grav."

Opinia Inaltei Curti referitoare la aceasta formulare a fost insa alta decat cea exprimata azi de Curtea Constitutionala. Inalta Curte a opinat, in incheierea din 2 februarie, ca formularea din lege este suficient de clara:

"Inalta Curte apreciaza ca dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal si art.132 din Legea nr.78/2000 respecta exigentele constitutionale referitoare la calitatea legii, respectiv intrunesc conditiile de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate, nefiind contrare dispozitiilor art.1 alin. 5 din Constitutie si nici prevederilor care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, cuprinse in art. 21 alin. 3 din Constitutie, republicata, respectiv in art. 6 parag. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Astfel, art. 297 alin. 1 Cod penal este redactat cu suficienta claritate inclusiv din perspectiva notiunii de "indeplinire defectuoasa", formularea larga fiind utilizata pentru a acoperi orice incalcare a atributiilor de serviciu prevazute de legi, regulamente, fise ale postului, etc., care are urmarea imediata prevazuta de lege. Textul permite oricarui destinatar sa isi regleze comportamentul prin raportare la atributiile sale concrete de serviciu (inclusiv sa isi stabileasca "comportamentul la care face trimitere apararea"), dar si instantelor sa analizeze, in raport de aceleasi atributii de serviciu ale persoanei acuzate, daca acestea au fost respectate sau nu."

 

 

 

Digi 24 avertizeaza ca la DNA sunt in lucru in acest moment 7200 de dosare in lucru, 42% vizeaza suspiciuni de abuz in serviciu, cu cercetarile in diverse stadii: cercetari sau invinuiri. Dintre ele 865 sunt legate de abuz in serviciu legate de abuz in serviciu in licitatii, pentru care se va aplica decizia de astazi a CCR. 

 

Sintagma „în mod defectuos” va fi înlocuită cu sintagma „prin încălcarea legii”, în articolul 297 din Codul penal la care a fost depusă excepția de neconstituționalitate.

 

Conform articolului 297 din Codul penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

 

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Până la publicarea motivării, sunt greu de anticipat argumentele judecătorilor CCR, dar un lucru este cert: o redefinire a infracțiunii de abuz în serviciu în Codul Penal nu se va putea face decât în sesiunea din toamnă. Potrivit Constituției, dispozițiile constatate ca fiind contrare Legii fundamentale sunt suspendate de drept la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Dacă, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile constatate ca fiind neconstituționale cu Legea fundamentală, prevederile „își încetează efectele juridice”. Adică, pur și simplu nu mai există în Codul Penal!

 

Or, după cum știm, aleșii intră în vacanță la sfârșitul acestei luni, urmând să se întoarcă la muncă în luna septembrie. Deci, șanse minime ca redefinirea să fie făcută în următoarele două săptămâni, mai ales că senatorii și deputații, unii dintre ei având propriile dosare și acuzații de abuz în serviciu, nu au niciun interes să se grăbească. Un vid legislativ de câteva luni ar reprezenta o gură de oxigen pentru mulți politicieni și funcționarii publici apropiați lor.

 

Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în opt dosare, inclusiv cele ale unor nume grele precum Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu, dar de o decizie favorabilă vor beneficia toţi cei inculpaţi pentru abuz în serviciu. Potrivit procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar fi vorba de peste 3.000 de dosare, multe dintre ele legate de achiziţii publice şi cu prejudicii de milioane de euro.

 

Decizia de azi vine după ce judecătorii CCR au discutat și pe 24 mai despre abuzul în serviciu, un verdict fiind atunci amânat.

 

Efecte directe

 

Sute de milioane de euro ar putea să nu mai fi recuperate la bugetul de stat, iar sute de dosare penale, aflate în diferite stadii, ar putea fi afectate. Unele s-ar putea chiar închide definitiv. După caz, inculpații fie vor fi absolviți de răspundere, fie vor rămâne cu o listă mai scurtă de infracțiuni imputate lor.

 

Procurorul-șef al DNA arăta, la Jurnalul de Seară de la Digi24, că 42% dintre cazurile anchetate de direcție includ infracțiuni de abuz în serviciu. Cât despre prejudiciu, numai în dosarele instrumentate anul trecut acesta se cifrează la 620 milioane de euro. „Sunt bani care trebuie restituiți statului, dar dacă această infracțiune este dezincriminată, statul își ia adio de la acești bani”, explica Kovesi. Tot șefa DNA arăta că legislația națională este în concordanță cu cea internațională și că nu există nicio hotărâre a CEDO pe tema abuzului în serviciu. „Totul ne arată că această infracțiune este corect formulată, previzibilă și nu trebuie modificată”, concluziona procurorul-șef al DNA.

 

„Condamnații la închisoare definitiv pentru abuz în serviciu vor ieși din pușcărie, vor pleca acasă ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Dacă prejudiciul nu este recuperat nici nu o să mai fie recuperat. Pe viitor să nu ne mai așteptăm ca funcționarii și demnitarii să fie responsabili și să avem așteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. Sunt consecințe extrem de serioase.” - Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al DNA

 

Articole în discuție

 

- art. 297 alin. 1 din Codul Penal: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică."

 

- art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: "În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime."

 

Dosare în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate

 

- Dosarul Alina Bica, în care fosta şefă a DIICOT este acuzată de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea afaceristului Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro. În cauză au fost trimişi în judecată şi Crinuţa Dumitrean şi Sergiu Diacomatu, fost preşedinte, respectiv vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Dorin şi Alin Cocoş.

 

- Dosarul Centrului Militar Zonal, în care Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a fost deja condamnat, în primă instanţă, la trei ani şi jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu. El este acuzat că, în perioada 2009-2013, nu ar fi asigurat finanţarea corespunzătoare pentru instituţia menţionată.

 

- Dosarul în care Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, a fost acuzat că ar fi aprobat în mod nelegal alocarea de finanţări nerambursabile pentru fundaţii, asociaţii şi echipe sportive din judeţ. Prejudiciul a fost estimat de anchetatori la peste 8 milioane de euro.

 

- Dosarul în care Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a fost trimis în judecată, alături de 12 foşti funcţionari din subordine, pentru că ar fi aprobat contracte de lucrări pentru trei firme ce fuseseră descalificate în procedurile de achiziţii publice. Prejudiciul adus bugetului CJ Brăila a fost estimat la circa 3 milioane de lei.

 

- Dosarul în care Gheorghe Bunea Stancu, fost şef al CJ Brăila, a fost acuzat că ar fi acordat nelegal suma de 7,49 milioane lei pentru două cluburi sportive din Municipiul Brăila, cluburi la care era fondator, respectiv asociat majoritar o societate în care ar fi fost implicat şi politicianul. În dosar a fost trimis în judecată şi fostul director economic al CJ Brăila.

 

- Dosarul Aurel Olărean. Fost primar al municipiului Rădăuţi a fost trimis în judecată pentru şapte infracţiuni de abuz în serviciu, alături de fostul secretar al Primăriei, pentru că ar fi destituit, cu încălcarea normelor legale, mai mulţi angajaţi ai instituţiei.

 

- Dosarul "Mită la poliţişti", în care 22 de poliţişti brăileni - printre care şi Marius Bunea, nepotul lui Gheorghe Bunea Stancu, fost şef al CJ Brăila - au fost trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni, inclusiv abuz în serviciu.

 

Alţi politicieni beneficiari. VIP-urile dintr-o listă mult mai lungă

 

- Elena Udrea. În dosarul "Gala Bute", fostul ministru al Dezvoltării a fost acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu. Într-un alt dosar legat de creditul luat de la BRD, fostul lider PDL a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu. "Nu există nicăieri în Europa reglementată această chestiune, această faptă de abuz în serviciu. Cine greșește să fie sancționat administrativ, de serviciu, la locul de muncă. Dacă se cauzează o pagubă, e pus să recupereze prejudiciul", susţinea Udrea, în luna februarie.

 

- Gabriel Oprea. Infracţiunea de abuz în serviciu se regăseşte în ambele dosare penale care-l vizează pe fostul vice-premier. Este vorba de dosarul legat de folosirea nelegală a coloanei oficiale, respectiv de cel privind Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă şi achiziţionarea unui autoturism de lux, în valoare de peste 90.000 de euro.

 

- Radu Mazăre. Patru infracţiuni de abuz în serviciu au fost inventariate în dosarul în care fostul primar al Constanţei a fost trimis în judecată pentru că ar fi vândut terenuri din patrimoniul oraşului la preţuri subevaluate. De abuz în serviciu a fost acuzat edilul şi în dosarul legat de primirea a 8 milioane de euro şi peste 8 milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru a le facilita emiterea unor documente şi câştigarea unor licitaţii.

 

- Andrei Chiliman. Primarul sectorului 1 a fost acuzat de abuz în serviciu pentru că, în calitatea sa de edil şi cu încălcarea atribuţiilor legale, ar fi ajutat o persoană interesată să distrugă, prin folosirea de utilaje grele, construcţiile monument istoric anexe ale Palatului Ştirbei. Aceeaşi acuzaţie a fost formulată şi în legătură cu eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru o terasă.

 

- Cristian Popescu Piedone. Fostul edil al Sectorului 4 a fost acuzat de abuz în serviciu în dosarul "Colectiv".

 

- Marian Vanghelie. Două infracţiuni de abuz în serviciu au fost consemnate în dosarul în care edilul a fost acuzat că ar fi încheiat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, două contracte de salubrizare în valoare de 6,5 milioane lei.

 

- George Scripcaru. Primarul Braşovului a fost trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni, inclusiv abuz în serviciu şi instigare la tentativă de abuz în serviciu, deoarece ar fi determinat funcţionari din instituţia pe care o conduce să-şi exercite defectuos atribuţiile de serviciu cu ocazia încheierii unor contracte cu o anumită firmă.

 

- Gheorghe Nichita. Primarul municipiului Iaşi a fost trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni, inclusiv instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, în dosarul privind utilizarea Poliţiei Locale pentru urmărirea fostei iubite.

 

- Titus Corlăţean. Abuzul în serviciu a fost una din infracţiunile pentru care DNA a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale împotriva fostului ministru de Externe, în dosarul "Diaspora".

 

- Mircea Sandu și Dumitru Dragomir. În dosarul dezafilierii Universității Craiova, cei doi au fost condamnați zilele trecute, în prima instanță, la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzați de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, sustragere de sub sechestru și folosire a influenței ori autorității persoanei care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite.

 

- Tiberiu Nițu. Fostul procuror general al României este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce ar fi beneficiat, fără drept, în baza unui protocol încheiat cu ministerul condus de Gabriel Oprea, de coloană oficială.

 

Declaraţii relevante

 

- "Abuzul în serviciu înseamnă să nu-ți îndeplinești atribuțiile de serviciu în mod intenționat. În urma acestei acțiuni se pot produce două efecte: un prejudiciu în bugetul public și obținerea unui folos necuvenit. Sunt și dosare trimise în judecată.(...) Anul trecut, am instrumentat peste 600 de astfel de infracțiuni. Dacă abuzul în serviciu dispare din legislația noastră... toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. O treime din dosarele finalizate cu rechizitorii anul trecut privesc și abuzul în serviciu. Sunt foarte multe state care au această infracțiune prevăzută în legislația lor." - Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef DNA.

 

- "Înalta Curte apreciază că dispoziţiile (...) respectă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea legii, respectiv întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrare dispoziţiilor din Constituţie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil." - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 

- "Sigur că poate fi schimbată (legea - n.r.). Depinde cine o citește. Astfel de decizii au mai fost luate. (...) Dreptul nu zace, el se dezvoltă, se adaptează la condițiile sociale. Incriminarea unei fapte sau dezincriminarea acesteia este un drept exclusiv al legiuitorului.Uitați-vă în Constituție. Infracțiunile se stabilesc prin lege. (...) În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă." - Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale

 

- „Sunt convins că definiţia din Noul Cod Penal, care se referă la neîndeplinirea sau îndeplinirea "defectuoasă" a atribuţiunilor de serviciu, este incorectă. Termenul "defectuos" este mult prea larg şi imprecis pentru a trimite oamenii în puşcărie pentru 7 ani.” - Traian Băsescu, fost președinte al României

 

- „În ultima perioadă, abuzul în serviciu s-a constituit într-o metodă abuzivă de apreciere și de anchetare a multor oameni care sunt plimbați acum pe la procuratură, prin instanțe, și întotdeauna definițiile laxe lasă loc la interpretări și, când ele nu sunt făcute cu bune intenții, sigur că putem să fi confruntați cu multe abuzuri și excese.” - Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României.

 

***

Inaintea deciziei CCR, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, atrasese atentia ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar bloca 800 de dosare - aproximativ jumatate dintre dosarele de coruptie instrumentate in prezent de procurorii anticoruptie, iar ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a declarat ca dezincriminarea oricarei fapte incriminate de legea penala are ca efect oprirea oricarui dosar.

Printre dosarele in care s-a invocat aceasta exceptie se numara cele in care sunt vizati fosta sefa a DIICOT Alina Bica, presedintele suspendat al CJ Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu. 

Laura Codruta Kovesi a subliniat si faptul ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar face imposibila recuperarea prejudiciilor produse prin savarsirea acestei infractiuni, a caror valoare s-a ridicat, numai anul trecut, la 620 de milioane de euro.