Pe aceeași temă
Însă, raportul nu este asumat integral de Academia Română, deși este elaborat de către două institute aflate în subordinea sa: Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” și Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu”.
Fostul ministru de Finanțe, Daniel Dăianu, a declarat la Digi24 că „Nu este propunerea Academiei Române și am mai întâlnit acest generic în media. Institute cu profil economic sunt numeroase în Academia Română. Exista libertate de a gândi și libertate de a-l scrie”.
În acest raport se scrie că naționalizarea banilor de la Pilonul II de pensii (oprirea plăților și orientarea banilor disponibili către susținerea unor afaceri strategice de stat, se spune în Raport), trecerea la impozitul progresiv pe venituri sau taxarea giganților digitali în țara în care sunt obținute veniturile sunt doar 3 din propunerile cuprinse într-un Raport publicat de Academia Română. Drept argument în favoarea acestor măsuri de stânga se aduce nevoia de restructurare fiscală. ”Pentru a evita repercusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează în cadrul UE”, arată HotNews.ro
Măsuri adoptate de alte ţări aplicabile în România - înființarea unei unități guvernamentale și de afaceri COVID 19 (după exemplul Guvernului danez) în colaborare cu organizațiile de afaceri relevante și organizațiile de pe piața muncii pentru a rezolva problemele economice sectoriale.
Printre obiectivele principale ar trebui să se regăsească și:
MicroFinance Fond cu un prag potențial de împrumut la 50.000 € și cu destinația finanțării către micile afaceri familiale;
oprirea plăților către fondurile de pensii din pilonul 2 (2020-2021), economii mari la bugetul de stat; mai mult, orientarea celor 13,5 miliarde de EUR disponibile la Fondurile private de pensii către susținerea unor afaceri strategice de stat (după exemplu măsurile adoptate de Guvernul finlandez);
lansarea de bonuri de agrement subvenționate de la stat pentru a ajuta hotelurile să se redreseze din criză; sprijin turistic (11 milioane EUR). Buget suplimentar pentru implementarea acțiunilor de susținere a turismului în perioada iunie-septembrie 2020, în cooperare cu companiile aeriene și organizatorii de turism, precum și acțiuni de îmbunătățire a inițiativelor de atragere a turiștilor în perioada octombrie 2020 - martie 2021 după exemplu măsurile adoptate de Guvernul cipriot)
amânarea plăților fiscale și a asigurărilor sociale pentru sectorul turistic până la 31 iunie a.c.;
sectoarele care au fost grav afectate de pandemie (de exemplu, turism, restaurante, spații de divertisment, sport, servicii culturale, transport) vor fi scutite de la plata contribuțiilor la asigurările sociale, impozitele pe salarizare impozitul pe întreprinderile mici. Contribuția angajaților va fi redusă până la 30 iulie a.c.
Structura actuală a veniturilor, cu o pondere mai mare a impozitării indirecte și a contribuțiilor sociale, (structură specifică sistemelor fiscale din țări aflate în curs de dezvoltare), trebuie orientată spre impozitarea progresivă a veniturilor.
Pentru a evita repecusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează lent totuşi, în speţă din cadrul UE, care urmăreşte:
revizuirea radicală a impozitării energiei, cu scopul de a descuraja utilizarea combustibililor fosili (motorină, benzină), eliminarea subvențiilor implicite pentru combustibilii fosili și a exceptărilor de taxare pentru industriile aviatice și maritime, care sunt în contradicție totală cu agenda UE de protecția mediului, revizuirea radicală a Directivei pentru Taxarea Energiei (Energy Tax Directive), adoptată în urmă cu 17 ani;
un prag minim al impozitării companiilor, astfel încât să fie descurajat comportamentul statelor care fac dumping fiscal;
schimbarea mecanismului de taxare pentru importurile din afara UE, bazat pe componenta de mediu a produselor importate: taxele vor fi mai mari sau mai mici în funcție de emisiile de carbon emise la producerea respectivelor bunuri - controlul emisiilor interne, dar şi al celor importate - va fi instituită o ”barieră de carbon”, care să nu afecteze producția internă europeană, care trebuie să plătească prețul tranziției spre o economie verde;
taxarea companiilor digitale în țara în care sunt obținute veniturile – vizând giganții americani GAFA (Google, Amazon, Facebook și Apple) şi a altor companii care, de obicei, plătesc taxe în paradisuri fiscale sau țări cu fiscalitate extrem de redusă, precum Irlanda, Luxemburg ş.a. (Notă: iniţiative ale unor state europene-Franţa, Spania, Marea Britanie - au întâmpinat reacţia fermă de respingere a SUA, în jurisdicţia cărora se află cele mai multe companii de dimensiune globală).
Dăianu: Sunt multe lucruri discutabile
„Sunt multe lucruri discutabile. Eu cred că cei care au avut în vedere această chestiune, a modului în care funcționează Pilonul II de Pensii și ce s-ar putea face pentru a ajuta bugetul public, nu știu în ce măsură analizează consecințele pentru funcționarea piețelor financiare în România”, a spus Dăianu la Digi24 care nu este de acord cu mai multe dintre măsurile propuse în raport.
„Toate aceste lucrări de cercetare sunt puse pe site, să fie publicate. A mai existat o lucrare de cercetare, dar nu înseamnă că e raport al Academiei Române”, a mai spus Dăianu.
