Pe aceeași temă
În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență care sunt transmise alegătorului sunt:
- un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior și certificatul de alegător,
- un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot, după caz, certificatul de alegător, instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot și buletinul de vot prin corespondență.
Plicul interior va conține un autocolant cu mențiunea "VOTAT", prevăzut cu elemente de siguranță stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Guvernul va mai trebui să stabilească prin HG: ordonatorul de credite cu care Compania Națională "Poșta Română" — SA va încheia contractul privind confecționarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență și a serviciilor poștale aferente procesului electoral, tipurile de servicii și produse poștale utilizate pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență, tipurile de cheltuieli aferente votului prin corespondență, modalitatea de plată a serviciilor.
Guvernul trebuie să stabilească, prin hotărâre, la propunerea AEP, indemnizația membrilor birourilor electorale pentru votul prin corespondență și a personalului tehnic auxiliar, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 288/2015.
***
In 19 Noiembrie 2015, presedintele Iohannis a promulgat legea care prevede introducerea votului prin corespondenta pentru romanii din Diaspora. Modificarea vizeaza numai alegerile paramentare, nu si cele prezidentiale, si se refera doar la romanii care au domiciliul sau resedinta in afara tarii. Noua legislatie presupuse o perioada de preinregistrare.
"Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Curtea Constituţională a respins atunci obiecţiile de neconstituţionalitate a legii, înaintate de parlamentari UDMR şi ALDE, precizând, în motivarea deciziei, că legea asigură alegeri corecte şi caracterul universal, secret şi liber al votului. Legea a fost adoptată pe 28 Octombrie 2015 de Camera Deputaţilor, for decizional, şi prevede introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora doar la alegerile parlamentare, nu si la cele prezidentiale, asa cum era in forma intiala a proiectului.
