Pe aceeași temă
Pe 6 ianuarie are loc prima ședință de plen a Consiliului Superior al Magistraturii. Se alege noul președinte pentru un mandat de un an. Aparent, rutină! Mai în profunzime privind, așa începe un an deosebit de important pentru Justiție. Numirea procurorului general al României și a procurorului șef al DNA, numirea noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, alegerea unui nou CSM. Patru ași pe masa Justiției.
CSM, la deschidere
Viitorul președinte al CSM este deosebit de important în jocul numirilor viitorilor magistrați-cheie în sistemul judiciar, întrucât atitudinea sa față de comunicare și transparență va determina și atitudinea CSM. Deocamdată, singurul care și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al CSM este Mircea Aron. El a postat încă din 30 decembrie, pe site-ul CSM, anunțul candidaturii sale, precum și programul cu care se prezintă în fața membrilor CSM.
Judecătorul Mircea Aron a mai candidat la conducerea CSM în 2013, dar a eșuat în fața Oanei Schmidt Hăineală, primul procuror care a condus CSM până la acel moment, răsturnând cutuma conform căreia CSM avea ca președinte un judecător și vicepreședinte un procuror. Alegerile au fost deosebit de tensionate în acel an, inclusiv în privința alegerii vicepreședintelui CSM, Alina Ghica. Cele două magistrate făceau practic o rocadă la conducerea CSM. Pe fondul tensiunilor întreținute de postul de televiziune al familiei Voiculescu, ulterior, s-a organizat un referendum în rândul magistraților pentru revocarea din funcțiile de membri ai CSM a celor doi judecători Alina Ghica și Cristi Danileț, pentru că votaseră în favoarea Oanei Schmidt Hăineală. Ghica și Dănileț chiar au fost revocați din CSM, dar au contestat decizia în instanță și au fost repuși în funcții. În acest an, plenul CSM va stabili dacă madatele celor doi judecători în CSM se vor prelungi sau nu cu perioada cât au fost revocați.
Judecătorul Mircea Aron a ajuns, în 1992, judecător la Curtea Supremă secția Militară, direct din funcția de procuror militar, pe care a ocupat-o după Revoluție. Înainte de 1989, a fost procuror la Curtea de Argeș și la Procuratura Generală. A mai ocupat funcția de membru al CSM între 1998 și 2002, fiind chiar secretar general al CSM.
Mandatul de membru CSM a lui Mircea Aron expiră pe 7 ianuarie 2017, adică exact la finalul mandatului de președinte al CSM, dacă ar fi ales în prima ședință a acestui for. Fiind născut în 1952, la sfârșitul mandatului CSM, Mircea Aron se poate retrage direct la pensie. Este cunoscut ca adept al opacității, mai degrabă, decât al transperenței, ceea ce poate constitui un handicap pentru alegerile importante pe care CSM le are de făcut în anul 2016.
Urmează DNA și Parchetul General
Numirile procurorilor șefi să fie transparente! Așa recomandă Comisia Europeană inclusiv în rapoartele MCV. Cu toate acestea, propunerea procurorului șef al DIICOT, făcută în primăvara anului trecut de către ministrul Justiției Robert Cazanciuc, a încălcat toate canoanele impuse de partenerii europeni. Nici numirile Laurei Codruța Kovesi și a lui Tiberiu Nițu la DNA și Ministerul Public, în aprilie 2013, nu au respectat criteriile cerute de Comisia Europeană.
Propunerea procurorilor șefi se face de către ministrul justiţiei, cu avizul secţiei pentru procurori a CSM, numirea fiind făcută de către președintele României. Mandatul ambilor este de trei ani. Așadar, în luna aprilie a acestui an, procurorul general și procurorul șef al DNA își încetează mandatale.
S-a vorbit despre un troc încheiat, la vremea respectivă, între președintele Traian Băsescu și primul-ministru Victor Ponta, astfel încât Laura Codruța Kovesi să preia șefia DNA, iar Tiberiu Nițu preferatul lui Ponta, să devină procuror general, deși cu numai câteva luni în urmă Nițu fusese respins de către CSM din cauza unei prestații jenante. La a doua încercare, CSM și-a dat acordul.
Președintele Înaltei Curți, la mâna CSM
La jumătatea lunii septembrie, urmează numirea în funcție a unui nou președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Livia Stanciu, care deține acum funcția, își încheie cel de-al doilea mandat, acesta fiind și ultimul posibil. CSM propune președintelui României numele judecătorului care a fost ales de către secția de judecători a CSM pentru a ocupa această funcție. Rolul CSM în stabilirea criteriilor de selecție a candidaților este esențial, iar al președintelui CSM, cu atât mai mult. Altfel spus, viitorul președinte al ÎCCJ va fi după chipul și asemănarea președintelui CSM, mai ales dacă acesta va proveni din rândul membrilor judecători ai CSM.
CSM este format din 19 membri, din care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii: una pentru judecători (9) şi una pentru procurori (5). Alți doi membri CSM ar trebui să fie reprezentanţi ai societăţii civile dar, întrucât sunt aleşi de Senat, ei sunt mai degrabă reprezentanții ”societății civile de partid majoritar”, adică sunt oamenii de paie ai partidelor politice ce dețin majoritatea în Senat. În prezent, membrii CSM din partea societății civile sunt Corina Dumitrescu, soția senatorului PSD Cristian Dumitrescu, propusă, în primăvara anului 2012, ministru al Educației și retrasă de Victor Ponta câteva zile mai târziu din cauza unor declarații false în CV.
Daniela Ciochină, cealaltă reprezentantă a societății civile din CSM, este o fostă colegă a doamnei Corina Dumitrescu la universitatea particulară al cărei rector este soția senatorului PSD. Membrii CSM reprezentanți ai societății civile au drept de vot egal cu al celorlalți membri CSM magistrați sau de drept. Membrii de drept ai CSM sunt președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general și ministrul Justiției.
Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, CSM fiind, conform Constituției, garantul independenței justiției.
Dintre cei 14 membri ai CSM aleși dintre magistrați, câțiva au probleme de credibilitate și chiar mai mult decât atât. Spre exemplu, Norel Popescu a fost votat membru CSM după metoda ”autocarul PSD”, după cum a dezvăluit România liberă. Astfel, judecătorii Curții de Apel Craiova au fost duși la vot cu un autocar pus la dispoziție de către un lider PSD Mehedinți, interceptat în dosarul lui Adrian Duicu, arestat pentru corupție într-un dosar DNA aflat acum în instanță.
Ca și când n-ar fi fost de-ajuns, Norel Popescu a beneficiat și de un sprijin deosebit din partea Senatului dominat de PSD, când a primit un mandat întreg, de șase ani, în CSM, deși el trebuia validat doar pentru restul de mandat al fostului membru CSM pe care el îl succeda și care demisionase, fiind acuzat de fapte de corupție. Astfel, în loc să-și finalizeze mandatul la 7 ianuarie 2017, odată cu ceilalți membri numiți în aceeași zi în CSM, Norel Popescu va beneficia de un mandat mai lung.
Aceasta va fi o discuție deosebit de importantă în cadrul CSM în acest an: cum va fi ales viitorul CSM? Va fi ales în întregime? Cum se vor considera încheiate mandatele membrilor? Precum înainte sau precum după Norel Popescu? Mai mulți membri CSM susțin că Senatul a încălcat legea pentru a-l favoriza pe preferatul baronului de Mehedinți.
Alegerile pentru viitorul CSM ar trebui să aibă loc în toamna acestui an. Pentru câți membri se vor organiza alegerile în adunările generale ale magistraților nu se știe, tocmai din cauza interpretării diferite de către senatori a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
O treime din judecătorii CCR pleacă
Trei judecători ai Curții Constituționale, printre care se numără și președintele Augustin Zegrean, își încheie mandatele tot în acest an. Zegrean a fost propus de către președintele Traian Băsescu, așa că în locul său va veni o propunere din partea preşedintelui Klaus Iohannis. Alți doi judecători, propuși de către Senat şi Camera Deputaţilor, Puskas Valentin-Zoltan şi Toader Tudorel, vor fi și ei înlocuiți, întrucât mandatul de judecător al Curții Constituționale este de nouă ani și nu poate fi reînnoit.
Din perspectiva reformei în justiție, Curtea Constituțională nu joacă un rol primordial, dar s-a văzut, în vara anului 2012, în timpul loviturilor date statului de drept, cât de importantă este poziția acestei instituții și a membrilor săi. Din cei nouă membri ai CCR, trei vor fi schimbați, din care doi vor veni din partea majorității Parlamentului actual, adică a PSD plus aliați, ce se vor alătura celorlalți doi veniți din aceeași zonă: Valer Dorneanu și Maya Teodoroiu.
Anul 2016 va sta, așadar, la mâna CSM și a Parlamentului României. La sfârșitul lui, după modul în care vor decurge alegerile pentru aceste funcții atât de importante în stat – procurorul general, procurorul șef al DNA, președintele Înaltei Curți, membrii CSM și o treime dintre membrii Curții Constituționale – vom putea ști și cursul Justiției. Până atunci, nu putem decât să pretindem atenție față de jocul la cacialma.
