Pe aceeași temă
Judecatoarea a cerut public ca ambasada SUA “sa indice care dintre amendamentele adoptate de Comisie pana la acest moment afectează independenta justitiei sau lupta anticoruptie“.
“Firesc este sa vorbim pe lucruri concrete, nu pe slogane. Comunicatul in cauza prezinta incorect situatia, iar poziția Departamentului de Stat este total nepotrivita și neconformă cu realitatea“, si-a concluzionat judecatoarea mesajul pe Facebook.
Mesajul este aproape identic cu declarația Olguței Vasilescu făcută luni seară la Antena3
„România e un stat suveran, iar Parlamentul legiferează. Ar fi interesant să ne indice ei ce articol slăbește lupta împotriva corupției. Parlamentul e legitim ales și trebuie să legifereze. Dacă e un articol care ar slăbi independența justiției, să îi indice. Altfel, nu poti să spui cerem să fie retrasă. Să nu uităm că acum îl avem președinte pe Klaus Iohannis, iar ambasador al României în SUA e George Maior, e o explicație a ceea ce se întâmplă acum”, a spus Lia Olguța Vasilescu, la Antena 3.
Ce a scris judecătoarea Adina Ghiță pe Facebook:
„Proiectele legislative care sunt in Parlament si pe care le discutam sunt altele decat cele propuse de Ministerul Justitiei, așa cum greșit se susține in spațiul public de unele persoane.
Prin toata prezenta noastra acolo, precum si prin amendamentele pe care le-am propus, ne-am concentrat tocmai pe intarirea independentei justitiei si pe consolidarea garantiilor pentru independenta judecatorilor.
Ședințele Comisiei sunt transparente, asa cum se poate vedea din toate inregistrarile, care sunt publice. Dezbaterile au fost transmise live integral.
Ideea care se incearca sa se induca, si anume ca se afecteaza independenta justitiei, nu corespunde absolut deloc stării de fapt.
La Comisie are loc o dezbatere reala, normala intr-un stat de drept.
Este prezent CSM, sunt prezente cele trei asociații profesionale care au formulat propuneri - una de judecători, una de procurori și una cu judecători și procurori -sunt invitati din partea profesorilor de drept, este reprezentantul MJ și sunt toate partidele politice care fac parte din comisie.
Discuțiile sunt intense, cu argumente din partea tuturor celor implicați, fiecare din perspectiva pe care o reprezintă.
Se discuta chiar îndelung pe fiecare text relevant, cu referiri la Constituție, la legislația in vigoare cu care trebuie corelate textele, astfel încât sa fie identificată cea mai buna soluție.
Au fost propuneri care s-au adoptat in unanimitate, așa cum au fost și propuneri care s-au adoptat cu doar o parte sau alta a opoziției alături de partidul de la guvernare.
Toți participanții sunt pregătiți pe texte, toți au studiat materialele.
Atmosfera este intens lucrativa.
Toate acestea se pot observa dacă se privesc înregistrările ședințelor.
Daca se va continua in acest mod, propunerea legislativă va aduce un progres real in modul de organizare al sistemului judiciar. Și va consolida independența sistemului judiciar cu adevărat.
Este de neinteles de ce se prezintă altfel situația, și, mai ales, de ce este crezută, de vreme ce fiecare persoana de buna credință poate vedea in mod direct cum se desfășoară lucrările și poate analiza personal caracterul propunerilor adoptate.
Este pentru prima data din 2004 cand se discuta intr-o dezbatere parlamentara pe modificari aduse legilor justitiei. Modificarile facute in 2005 s-au facut prin asumare de guvern, fara nici o dezbatere parlamentara.
Cred ca este de maxim interes ca Ambasada SUA sau chiar Departamentul de Stat sa indice care dintre amendamentele adoptate de Comisie pana la acest moment afectează independenta justitiei sau lupta anticoruptie.
Firesc este sa vorbim pe lucruri concrete, nu pe slogane.
Comunicatul in cauza prezinta incorect situatia, iar poziția Departamentului de Stat este total nepotrivita și neconformă cu realitatea.”
”Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere o legislație care ar putea submina lupta împotriva corupției și ar putea slăbi independența judiciară în România. Această legislație, propusă inițial de Ministerul Justiției, amenință progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani în construirea unor instituții judiciare puternice, protejate de intervenția politică. Cerem imperios Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției.”, se arată în comunicatul Departamentului de Stat.
Comentarii 2
Sorin - 11-28-2017
Uniunea Jegurilor din Romania neobolsevica, Garbovan, Pivnisieru, sialte scursuri.
RăspundeGigi - 11-28-2017
Putem vorbi despre judecatori independenti daca, dupa ce acestia si-au obtinut dreptul de a fi numiti in functie, Presedintele le poate refuza, inclusiv in baza unor informatii primite de la servicii, numirea in functie? Aceasta e intrebare pe care trebuie sa si-o puna fiecare in contextul in care spatiul public este asaltat de critici, dezinformari si acuze vehemente privind adoptarea in Comisia parlamentara a unor amendamente in urma carora Presedintele Romaniei nu mai poate refuza numirile in functiile de executie si conducere in ceea ce ii priveste pe judecatori. De la titluri de presa precum "lovitura totala pentru Klaus Iohannis", la acuzatii de incalcare a deciziilor Curtii Constitutionale, pana la afirmatii de-a dreptul aberante de genul ca, prin aceste modificari, s-ar “politiza” justitia (pai presedintele nu e om politic?), spatiul public abunda in interpretari emotionale sau slogane, lipsite insa de argumente legate de ceea ce ne intereseaza in final: prevederi legislative care sa conduca la intarirea independentei judecatorilor si la cresterea eficientei justitiei. De la bun inceput este important de scos in evidenta faptul ca, in momentul in care s-a pus problema clarificarii rolului Presedintelui in numiri si al implicarii serviciilor de informatii in justitie, centrul discutiilor a fost mutat de la argumente ce tin de independenta justitiei si a judecatorilor, la cele ce tin de atributiile Presedintelui si necesitatea utilizarii informatiilor primite in cadrul CSAT in numirile din justitie. Dat fiind ca vorbim despre legile justitiei, toate dezbaterile ar trebui sa se poarte pe argumente ce tin de independenta justitiei si, in acest cadru, pe atributiile celorlalti actori constitutionali in proces. Tocmai din acest motiv, problema este din start gresit pusa, pentru ca dezbaterea nu este despre a mari sau diminua atributiile Presedintelui, ci despre a reglementa procedurile de numire a judecatorilor si procurorilor intr-un mod care sa asigure garantii depline de independenta, in limitele si in cadrul, evident, fixat de Constitutie. Este momentul in care trebuie sa ne intrebam ce ne dorim: o justitie cu adevarat independenta, in care accesul in functia de judecator si procuror, precum si in functia de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sa se faca pe baza unor criterii si proceduri perfect transparente, rupte de orice tip de ingerinte, inclusiv politice, sau una in care sa existe actori din umbra pe care ii simtim, dar nu ii vedem? >
Răspunde