#BahamasLeaks: detalii secrete ale afacerii Rompetrol şi ale privatizarilor cu dedicaţie

E.b. | 22.09.2016

Documentele offshore, obținute de Süddeutsche Zeitung și procesate de International Consortium for Investigative Journalists în parteneriat RISE Project, dezvăluie secretele românești din Bahamas, arhipelagul supranumit “Cortina din Caraibi”. #BahamasLeaks, o noua scurgere de informații globală, scoate la lumină o felie din economia românească.

Pe aceeași temă

 

Firmele identificate pe această listă au interese majore în România, de la energie la sistemul sanitar, conform riseproject.ro.

 

Printre românii care apar în documentele ajunse la Süddeutsche Zeitung figurează și un văr la Mihaelei Gioană.
 

 #BahamasLeaks oferă informații și despre o companie offshore din grupul Rompetrol, afacere anchetată în prezent la București. Între 1999 și 2011, Rompetrol Upstream International LTD, fostă Lumbaqui Oil LTD, din arhipelagul Bahamas a avut 13 directori executivi, conform riseproject.ro.

 

Radu Mihail, actualul consul onorific al României în Ecuador, a fost numit în funcția de director al companiei offshore pe 14 iulie 2011. El a declarat pentru riseproject.ro: “Pe vremea lui Dinu Patriciu, Rompetrol m-a numit un fel de reprezentant în Ecuador. În 2000, au cumpărat drepturile de explorare și exploatare ale blocului petrolier, cumpărând întreprinderea Lumbaqui Oil de la niște ecuadorieni. Așa se cheamă și localitatea din zona junglei unde era activitatea petrolieră respectivă. Au lucrat, apoi au vândut-o la kazahi. În perioada în care au fost ei proprietari, eu aveam o însărcinare onorifică. Nu eram director general ca să am putere decizie. Eram un fel de președinte onorific”.

 

Afacerea derulată în Ecuador este menționată de procurorii DIICOT, în 2006, în cadrul anchetei împotriva lui Dinu Patriciu, acuzat de mai multe infracțiuni în dosarul Rompetrol: “Exista practica curentă de se muta banii dintr-o societate în alta sau dintr-un cont în altul , fiind exemplificată în acest sens plata sumei de 5 milioane de dolari pentru concesiunea din Ecuador din contul SC Rompetrol Rafinare SA Constanţa – Petromidia – în luna aprilie 2001 în contul SC Rompetrol SA, la cererea inculpatului Patriciu Dan Costache”.

 

Americanul Phil Stephenson, anchetat în dosarul penal, a devenit acționar în grupul Rompetrol la începutul anilor 2000, în timpul preluării rafinăriei Petromidia de la statul român. Stephenson a figurat, de asemenea, în lista directorilor offshore-ului din Bahamas, din 2002 până în 2009. El nu a putut fi contactat până la publicarea materialului,scrie riseproject.ro.

 

Dinu Patriciu a fost director în Rompetrol Upstream International din aprilie 2001 până în 2009. Numelui său a figurat tot la o adresă din capitala Ecuadorului. Pe vremea când era deputat, Dinu Patriciu a făcut parte din grupul parlamentar de prietenie cu Republica Ecuador. Reprezentanții Rompetrol ne-au mai precizat: “Dan Costache Patriciu a deţinut până în decembrie 2009 funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al acestei societăţi. În anul 2009, când KMG (compania statului kazah – n.r.) a devenit unicul acţionar al Grupului Rompetrol, au fost îndeplinite procedurile de înlocuire a sa din această poziţie”. Omul de afaceri Dinu Patriciu a decedat în august 2014 într-un spital din Londra.

 

ExxonMobil

 

Una dintre cele mai mari afaceri cu resurse minerale din România este derulată printr-un offshore din Bahamas. Corporația americană ExxonMobil a explorat unul dintre perimetrele din Marea Neagră, unde a și găsit resurse consistente de gaze naturale. Compania deține jumătate din drepturile de explorare și exploatare ale perimetrului Neptun din Marea Neagră, după ce le-a preluat în 2008 de la OMV Petrom. Patru ani mai târziu, în 2012, cele două companii au anunțat că au descoperit într-una din zonele cercetate o pungă consistentă de gaz, care ar conține între 42 si 84 de miliarde de metri cubi. Exxon și OMV Petrom susțin că au investit până în prezent peste 1,5 miliarde de dolari în exploarea acestor resurse minerale din Marea Negră. Practic, banii Exxon pentru această investiție au venit prin offshore-ul propriu din Bahamas, conform.riseproject.ro.

 
Acesta se numește ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited și deține din 2008 o filială în România, înființată special pentru parteneriatul cu OMV Petrom din Marea Neagră. Reprezentanții corporației americane au explicat pentru RISE Project alegerea offshore-ului pentru operațiunile din România: “ExxonMobil respectă cu strictețe legislația fiscală în vigoare. ExxonMobil își desfășoară activitatea în toată lumea și plătește taxe în valoare de miliarde de dolari în țările în care operează. Țara în care este înregistrată o companie are un impact redus asupra taxelor plătite sau asupra transparenței“.

 

Vărul Mihaelei Geoană

 

Printre românii care apar în documentele ajunse la Süddeutsche Zeitung figurează și un membru al numeroasei familii a soacrei lui Mircea Geoană – Margareta Costea (născută Barba).

E vorba de Gheorghe Valentin Barba (57 de ani), văr primar al Mihaelei Geoană.
Personaj cu cetățenie dublă, română și americană, Barba e cel care a cumpărat de la statul român, la un preț modic, uzina de pompe de injecție Mefin Sinaia. Tranzacția a avut loc în 2003, an în care Mircea Geoană era ministru de externe în Guvernul Năstase.

„Domnul Geoană, în poziția de ambasador la Washington, a încurajat implicarea noastră în privatizarea societății Mefin în anul 2002 și s¬a interesat asupra evoluției privatizării pe parcursul timpului”, spune astăzi, pentru RISE Project, Gheorghe Barba.

(n.r. – 2002 a fost, într-adevăr, anul în care privatizarea uzinei din Sinaia a fost inițiată, dar preluarea efectivă a activelor ei s-a realizat în 2003. Atât în 2002, cât și în 2003, Mircea Geoană era ministru de externe, nu ambasador în SUA, cum își amintește ruda sa. Geoană a fost ambasador în America între 1997 și 2000).

 

Imperiul Medicarom

 

#BahamasLeaks transparentizează și o părticică dintr-un imperiu financiar de sute de milioane de euro, crescut în inima sistemului medical românesc, conform riseproject.ro.

 

E vorba de doi acționari minoritari, înregistrați în Bahamas, ai grupului de firme Medicarom. Acesta este o platformă de companii care a prins viață la București, acum douăzeci de ani, ascunzând, de la bun început, numele beneficiarilor ei reali.
Într-o anonimitate deplină a patronilor, Medicarom a strâns anul trecut 45 de milioane de euro de pe piața sanitară, vânzând bunuri și servicii către sute de mii de pacienți români.

 

În documentele din Bahamas apare și numele lui Lucian Bădescu. În vârstă de 42 de ani, acesta este fiul unui fost general SRI. El are, în România, afaceri în care sunt implicate și persoane care au probleme cu justiția. Presa a scris că a fost implicat, printr-una din firmele sale, în scandalul „băieților deștepți” din energie.

 

Lucian Bădescu este, din aprilie 2011, directorul Kereulen Investments Limited, o companie din Bahamas, potrivit documentelor consultate de RISE Project. Coleg în această firmă este un alt român, Bogdan Mihalcea Călinescu. Societatea Kereulen nu deține subsidiare în România, dar cei doi au mai multe afaceri în țară.

 

CITESTE TOT ARTICOLUL

 

********

 

Neelie Kroe, fosta vicepreședintă a Comisiei Europene, apare ca director al unei companii offshore în Bahamas, într-o scurgere masivă de date din registrul comerțului din acest paradis fiscal, informează agenția Kyodo, preluată de Agerpres.

 

Cele 1,3 milioane de fișiere făcute publice conțin numele managerilor și a unora din acționarii a peste 175.000 de firme și alte entități înregistrate în Bahamas din 1990 până la începutul lui 2016.


Dezvăluirea urmează celei deja celebre sub numele de Panama Papers, notează agenția.

Kroes, care a fost numită comisar european în 2004 și vicepreședinte al Comisiei Europene din 2010 până în 2014, apare ca director al firmei din Bahamas din 2000 până în 2009. Ea a comunicat ICIJ, printr-un avocat, că nu și-a declarat calitatea de manager deoarece nu ar fi fost niciodată operațională și a precizat că figura în acte dintr-o eroare birocratică necorectată până în 2009.

Reglementările Uniunii Europene cer comisarilor să își facă publice interesele economice pe ultimii 10 ani, inclusiv funcțiile de conducere și consultanță în firme, reamintește ICIJ, citată de Kyodo. 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22