BCE avertizeaza asupra efectelor negative pe care Legea darii in plata le va avea

Iulian Popescu | 19.12.2015

Introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul legii dării în plată, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime, avertizează Banca Centra Europeană. Legea riscă să propage efecte negative în economia românească, mai atenționează BCE.

Pe aceeași temă

 

După ce președintele a trimis la reexaminare în Parlament Legea darii in plata, BCE avertizează și ea România în privința unor efecte posibile ale acestei reglementări, obesrvațiile fiind cuprinse în avizul dat BCE datat 18 decembrie.

 

BCE face mai multe observații în punctul de vedere exprimat pe marginea acestei legi:

 

Observații generale

 

Se observă faptul că, datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar  creditelor de consum, ci și creditelor comerciale ale persoanelor fizice, și creditelor performante și neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituțiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil și stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără  precedent  ale  cadrului  legal  aplicabil  contractelor  de  credit  din  România  și  compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare.

 

BCE observă că, drept răspuns la criza financiară, anumite state membre ale Uniunii au introdus noi cadre legale cu privire la restructurarea datoriei personale, care, în foarte puține cazuri, au inclus un drept limitat de a returna bunul ipotecat în loc de rambursare. Totuși, exercițiul acestui drept  nu  este  lăsat  la  discreția  împrumutatului,  ci  este condiționat  de îndeplinirea unor criterii economice și de eligibilitate stricte.

 

În acest sens, BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor.

 

Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe. 

 

Observații specifice

 

Siguranță juridică

 

Autoritățile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituției României. Cu toate acestea, BCE observă că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime.

 

Astfel cum se menționează la punctul 1.1, proiectul de reglementare se aplică și contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidențiale care intră în sfera de aplicare a Directivei 2014/17/UE. În special, atunci când contractul de credit se referă la un împrumut într-o monedă străină, articolul 23 din Directiva 2014/17/UE prevede ca în statele membre să existe un cadru de reglementare care să asigure cel puțin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate, sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar.

 

Totuși, în temeiul  articolului 23 alineatul (5) din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze mai în detaliu împrumuturile în monedă străină, cu condiția  ca  o  astfel  de  reglementare  să  nu  fie  aplicată  cu  efect  retroactiv.

Sub rezerva competenței  Comisiei  Europene  de  a  monitoriza  implementarea  dreptului  Uniunii,  autoritățile române sunt invitate să evalueze dacă dreptul unilateral al împrumutatului de a se descărca pe deplin de datoria  asumată  printr-un  contract  de  împrumut  în  monedă  străină,  astfel  cum  este prevăzut  de  proiectul  de  reglementare,  ar  respecta  articolul  23  alineatul  (5)  din  Directiva 2014/17/UE.

 

BCE  este  de  asemenea  îngrijorată de  faptul  că  proiectul  de  reglementare  nu  pare  a  respecta articolului 28 alineatul (4) din Directiva 2014/17/UE, conform căruia statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al  garanției  sau  al  veniturilor  obținute  din  vânzarea  garanției  este  suficient  pentru  a  rambursa creditul. Conform  articolului  3  din  proiectul  de  reglementare,  prin  derogare  de  la  dispozițiile relevante din Codul civil român, debitorii au dreptul de a se descărca pe deplin de obligațiile ce le revin prin transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat  către  creditorii  lor.

Creditorii nu au dreptul de a se opune transferului bunului imobil ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de aplicare a proiectului de reglementare și îndeplinește condițiile relevante pentru aplicabilitatea proiectului de reglementare.

Autoritățile române sunt invitate să verifice cu Comisia Europeană dacă proiectul de reglementare este compatibil cu Directiva 2014/17/UE.

 

În  plus,  BCE  consideră  că  proiectul  de  reglementare  ar  trebui  să  prevadă  suficient  de  clar interacțiunea cu celelalte acte normative relevante, precum Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, și eliberarea persoanelor fizice de datorie în temeiul acelei legi. Un mecanism cuprinzător privind restructurarea datoriei ar fi mai eficient în soluționarea provocărilor speciale  pe  care  le  implică  îndatorarea  personală  nesustenabilă.  Acesta  ar  stabili  stimulentele adecvate  pentru  părțile  afectate  astfel  încât  debitorii  care  sunt într-adevăr  supraîndatorați  și creditorii acestora ar fi încurajați să ajungă la un acord cu privire la o restructurare fie în mod bilateral, fie într-un cadru multilateral, de exemplu ca parte dintr-o  procedură  oficială,  precum procedura insolvenţei. 

 

Efecte asupra economiei României

Acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecție socială, poate conduce la hazard moral și poate compromite oferta decreditare în viitor. Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra  disciplinei  de  plată  în  România,  băncile  ar  putea  fi  îndemnate  să  adopte  condiții  de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii și creditarea  limitată  a  gospodăriilor  și  micilor  afaceri  pot  afecta  negativ  creșterea  economică  și crearea  de  locuri  de  muncă.  Prin  urmare,  astfel  de  drepturi  ar  trebui  să  vizeze  împrumutații vulnerabili și să fie însoțite de măsuri de siguranță eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată și să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absența unor astfel de condiții, funcționarea normală a instituțiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituțiilor de credit individuale și, prin efectele de contagiune, ar putea genera  riscuri  substanțiale  pentru  întregul  sistem financiar.

În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcționări a canalului de creditare s-ar materializa, există posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei.

 

Proiectul de reglementare ar putea de asemenea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară. Prin urmare, BCE sugerează autorităților române să efectueze o analiză aprofundată a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei României.

 

Efectele asupra stabilității

Din perspectiva stabilității financiare, elementele de potențială preocupare referitoare la impactul asupra instituţiilor de credit, care ar trebui evaluate de la început, privesc:

(i) riscurile asociate împrumuturilor  în monedă  străină; 

(ii)  efectele  retroactive  ale  proiectului  de  reglementare,  care afectează și contractele de credit aflate în derulare;

(iii) implicațiile pentru cerințele prudențiale aplicabile instituțiilor de credit  în ceea ce privește ipotecile  asupra  locuințelor pentru  a  reflecta caracterul  riscant  al  portofoliilor  corespunzătoare.  Prin  urmare,  BCE  subliniază  importanța  unei analize  de  impact aprofundate cu privire  la  implicațiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea instituțiilor de credit de pe piața internă și, mai larg, pentru piața imobiliară din România.  Având  în  vedere  importanța  intereselor  implicate,  atât  pentru  instituțiile  de  credit  și celelalte instituții financiare afectate, ca părți obligate să primească activele imobiliare, cât și pentru proprietarii  altor  active  imobiliare  din  România,  doar  cu  ajutorul  unei  evaluări  preliminare  ar  fi posibilă atenuarea riscurilor generate la adresa stabilității financiare.

 

În ceea ce privește efectele pe termen mai lung asupra stabilității financiare,  BCE  observă că proiectul de reglementare se va aplica și în ceea ce privește împrumuturile în monedă străină. BCE consideră că, atunci când sunt introduse măsuri legate de stingerea împrumuturilor în monedă străină,  ar  trebui  să  se  acorde întotdeauna o  atenție  corespunzătoare  repartizării  echitabile  a sarcinilor între toate părțile implicate, evitându-se astfel posibilitatea apariției hazardului moral în viitor. În mai multe ocazii, BCE a evidențiat riscurile asociate împrumuturilor în monedă străină.

Proiectul de reglementare nu pare a conține nicio garanție în acest sens.

 

Efectele asupra sectorului bancar Proiectul de reglementare poate avea implicații negative pentru instituțiile de credit, cu un posibil impact  asupra  profitabilității,  capitalizării  și  capacității  de  creditare  viitoare,  pentru  funcționarea sistemului financiar, precum și pentru costul și condițiile de creditare în ansamblu.

 

În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicații ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudențiale. Se observă că, dacă proiectul de reglementare va intra în vigoare, ar trebui ca instituțiile de credit din România să desfășoare activități de administrare de activelor imobiliare care le-au fost oferite în plată pentru descărcarea de datoriile prevăzute în favoarea acestora în cadrul contractelor de credit.

 

 Presedintele Klaus Iohannis trimite Parlamentului Legea darii in plata, pentru reexaminare

 

Presedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului Legea darii in plata, pentru a fi reexaminata. Preşedintele a scris pe contul său de Facebook că, în actuala sa formă, această lege risca sa creeze noi dificultati celor care au credite imobiliare.

 

"Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astazi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile" a scris Iohannis, pe contul său de Facebook.

 

Sefii Erste Group, Unicredit, Societe Generale si Raiffeisen Bank International i-au trimis ieri o scrisoare preşedintelui Iohannis în care îi cereau sa nu promulge Legea darii in plata. Ei au precizat de asemenea ca statul român ar putea fi dat in judecata in urma aplicarii legii.

 

O statistica a BNR de la sfarsitul lui septembrie arata ca exista 475,7 mii de asemenea contracte. Dintre acestea, 178.000 erau pentru achizitii locuinte, 139.000 erau pentru construire de case, restul fiind credite de consum garantate cu ipoteci. Suma datorată pentru aceste tipuri de împrumuturi garantate cu ipoteci ajunge la 74 mld. lei, iar valoarea restanţelor este de 4 mld. lei, rata de neperformanţă fiind de 5,4%. Totalul restanţierilor "cu restanţe de peste 90 de zile" este de 18.000 de împrumutaţi cu garanţii imobiliare din circa 32.000 cu restante mai mari de o luna.

 

"La împrumuturile mai mici de 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele da­torate este de 1,69%. Pe de altă parte, la împru­mu­turile ipotecare cu o valoare cuprinsă între 150.000 de euro şi 2 mil. euro, ponderea sumelor res­tante faţă de cele datorate este cuprinsă între 11,67% şi 38,5%, în timp ce la creditele de peste 2 mil. euro procentul ajunge la 46%, potrivit datelor BNR. Su­mele res­tante faţă de ce­le datorate în cazul cre­ditelor sub 150.000 euro? Doar 1,69%, respec­tiv 4,13%. La celelalte (mai mari de 150.000 euro) se ajun­ge la peste 40% şi chiar 100%. Şi atunci în­treb: ci­ne va be­ne­ficia de lege? În niciun caz cei cu cre­­­dite mai mici de 150.000 eu­ro“, spu­ne Ni­­colae Cin­teză, di­rectorul Direc­ţiei Su­pra­­ve­ghe­­re din BNR, citat de ZF. Datele de mai sus sustin teoria "gruparii" din jurul BNR cu privire la cei carora li s-ar adresa darea in plata, si anume samsarii imobiliari.

 

Plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, a adoptat în 25 noiermbrie proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22