Pe aceeași temă
În legătură cu posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a exercita dreptul de inițiativă legislativă, Ministerul Justiției menționează prevederile constituționale și legale în acest domeniu:
Potrivit art. 74 din Constituție: „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”. Astfel, prin dispozițiile constituționale anterior menționate sunt determinați limitativ subiecții exclusivi ai dreptului de exercitare a inițiativei legislative, respectiv: Guvernul, deputații, senatorii sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
Conform art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Plenul CSM „poate sesiza Ministrul Justiției cu privire la necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției”. De asemenea, potrivit art. 38 alin. (3) din același act normativ, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”.
Ministerul Justiției precizează că CSM nu se poate sesiza din oficiu cu privire la acte normative care nu privesc autoritatea judecătorească (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004) sau cel puțin domeniul justiției (art. 38 alin. 4 din Legea nr. 317/2004).
Totodată, trebuie avute în vedere și prevederile art. 27 și următoarele din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 1073/2018, în ceea ce privește atribuțiile comisiilor de lucru ale Plenului CSM, arată MJ.
„Pe cale de consecință, CSM, şi cu atât mai puțin președintele acestei instituții, nu are inițiativă legislativă şi nici nu poate transmite propuneri de modificări legislative decât prin intermediul Ministrului Justiției. Reiterăm și cu acest prilej necesitatea respectării de către fiecare autoritate publică, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, a atribuțiilor constituționale şi legale”, se arată în comunicatul ministerului.
Ministerul Justiției amintește că, la începutul acestui an, Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Brașov a inițiat procedura de revocare a Liei Savonea din funcția de membru al CSM „pentru încălcarea de către președintele CSM a atribuție referitoare la competența Plenului de a sesiza ministrul justiției privitor la inițierea unor modificări legislative”.
„Constatăm, astfel, că președintele CSM «recidivează» în încălcarea atribuțiilor Plenului CSM, ale ministrului justiției și ale Ministerului Justiției”, subliniază Ministerul Justiției.
Referitor la întârzierea transmiterii poziției privind cele două rapoarte GRECO, ministerul menționează că această lucrare a fost pusă pe ordinea de zi a Ședinței Plenului CSM din data de 8 octombrie și nu anterior, așa cum este precizat în comunicatul CSM – aspect ce poate fi verificat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la secțiunea dedicată ședințelor Plenului CSM. Ultimul raport GRECO a fost publicat în data de 9 iulie 2019 și abia după 3 luni a fost pus pe ordinea de zi a Plenului CSM.
Ministerul Justiției mai precizează că va continua să promoveze un dialog onest și profesionist cu Consiliul Superior al Magistraturii, în spiritul cooperării loiale, potrivit competențelor conferite prin Constituție și lege fiecărei autorități publice.
****
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a susţinut miercuri că sunt contrazise de lege şi ”intenţionat eronate” declaraţiile ministrului Ana Birchall prin care impută Consiliului ”uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei”.
„Prin lege, Consiliului Superior al Magistraturii îi este conferită prerogativa de a formula propuneri legislative, de care a uzat dintotdeauna în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ necesar bunei desfăşurări a activităţii judecătorilor şi procurorilor”, se precizează într-un comunicat de presă al CSM.
