BNR: Rata inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat

L. G. | 15.04.2022

Rata inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a prognozat, la 11,2% în luna iunie, pentru a scădea apoi la 9,6% în decembrie 2022, se arată în minuta publicata de BNR.

Pe aceeași temă

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR.

Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcând că, în actualul context, principalii ei determinanţi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite.

Potrivit BNR, s-a observat că efectele inflaţioniste astfel exercitate sunt aşteptate să domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflaţionist substanţial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodată, s-a sesizat că efectele inflaţioniste adiţionale vor afecta cu precădere dinamica componentei de bază a inflaţiei, dată fiind inclusiv ponderea ridicată deţinută în coşul acesteia de alimentele procesate.

Principalele puncte din minuta ședinței CA al BNR:

  • Creșterea prețurilor ”la poarta fabricii” (prețul producției industriale) se va transfera, cu un anumit decalaj de timp asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului.

  • Incertitudini sunt asociate și capacității unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental și în contextul costurilor ridicate cu energia și transportul, dar și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente.

  • În ceea ce privește evoluțiile viitoare, rata anuală a inflației va crește probabil ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie. Responsabile continuă să fie prețul combustibililor, și prețurile alimentelor procesate.

  • Incertitudinile și riscurile la adresa prognozei pe termen mediu a inflației sunt considerabil amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, ce pot slăbi activitatea economică, dar și potențialul ei de creștere, prin agravarea crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, precum și prin accentuarea creșterii prețurilor altor mărfuri, cu precădere a celor agroalimentare. S-a observat că eventuale evoluții mai nefavorabile din această sferă ar afecta suplimentar atât puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, cât și activitatea, profiturile și planurile de investiții ale firmelor.

  • În acest context, membrii Consiliului și-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale.

  • O sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale.

  • Au fost evidențiate noile ajustări consistente în creștere ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, însoțite și de o foarte recentă majorare semnificativă a celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari.

  • Deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, pe seama diminuării intrărilor de fonduri UE de natura contului curent, în raport cu aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea deficitului de cont curent la 7,0 la sută din PIB în anul 2021, de la 5,0 la sută în 2020, a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului.

  • Efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor, dar în același timp, rata șomajului BIM s-a majorat în decembrie 2021 la 5,7 la sută. Dinamica anuală a salariului mediu a cunoscut doar un avans modest în debutul anului curent, deși ceva mai pronunțat în sectorul privat. În același timp, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp, relevate de sondaje de specialitate, s-au mărit în primele două luni, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie.

  • Influențe în sensul frânării creșterii salariilor sunt însă de așteptat din politica salarială prezumată a fi menținută în sectorul public în acest an, precum și din majorarea amplă a costurilor cu materiile prime, energia și transportul, ce face probabil dificilă acomodarea integrală a unor eventuale revendicări salariale substanțiale, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22