Bogdan Licu a primit aviz negativ de la CSM pentru postul de procuror general adjunct

Laurentiu Gheorghe | 02.03.2020

Bogdan Licu a recunoscut că a fost mason până în august 2012, dar a părăsit definitiv organizația înaintea deciziei CSM din 2013 care obliga magistrații masoni să-și declare apartenența.

Pe aceeași temă

Întrebat de jurnaliști la cine l-a recomandat pentru a fi acceptat în masonerie, Licu s-a mărginit să spună că a membru din „2003-2004 până în 2012”, dar a refuzat să numească persoana respectivă, explicând că este o „problemă personală”.

Controversata apartenență la masonerie se datorează unei filmări de acum 15 ani în care participă la o ședință a lojei alături de fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, (condamnat la închisoare pentru corupție) și de fostul șef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituției din SRI, generalul Ovidiu Soare, condamnat și el la închisoare cu suspendare tot pentru corupție (Sursa: G4Media.ro).

În cadrul interviului susținut luni în fața secției pentru procurori a CSM, Licu a declarat că procurorii „au fost lăsați în pielea goală” de către Curtea Constituțională după ce au fost denunțate protocoalele de colaborare cu SRI care nu a mai vaut dreptul să mai participe la interceptări în dosarele penale, pledând pentru înființarea unui singur serviciu de supraveghere în subordinea Ministerului Public, prin comasarea celor existente la Parchetul General, DNA şi DIICOT, transmite Agerpres.

„O altă propunere este înfiinţarea la nivelul Ministerului Public a unui singur serviciu tehnic, care să deservească şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi DNA şi DIICOT. În prezent, funcţionează trei astfel de servicii tehnice. Ulterior deciziei Curţii Constituţionale din 2016, Parchetul nu a mai putut apela la structurile specializate ale SRI. Acest lucru a condus la dificultăţi majore în aplicarea mandatelor de supraveghere tehnică, în special pe componenta de filaj, de interceptare ambientală sau pătrundere în spaţii şi locaţii în care se pregătesc fapte penale”, a spus Licu.

Bogdan Licu a precizat că, în prezent, procurorii apelează la serviciul tehnic de interceptări din cadrul Ministerului de Interne, respectiv Direcţia de Operaţiuni Speciale (DOS), însă a apreciat că acest lucru poate crea o vulnerabilitate, deoarece acest serviciu se află în subordinea politicului.

„În acest moment, în majoritate, procurorii apelează la serviciul tehnic din cadrul Ministerului de Interne – DOS. Acolo sunt nişte oameni de toată isprava, sunt oameni care doresc să facă treabă, conducerea Poliţiei a făcut eforturi foarte mari, disperate, ca să asigure un număr suficient de oameni şi o bază materială şi tehnică care să ne permită efectuarea activităţilor la un nivel cât mai mare, dar, din păcate, acest lucru cere foarte mult timp şi un foarte mare efort. Din păcate, viaţa m-a învăţat şi mi-a arătat că acolo unde credeam că problemele sunt rezolvate şi că sunt progrese ireversibile, anii care au trecut ne-au dovedit că lucrurile nu stau aşa şi un serviciu tehnic, la care să apeleze parchetul, în subordinea politicului, la un moment dat, poate reprezenta o vulnerabilitate. De aceea, eu sunt adeptul înfiinţării unui singur serviciu tehnic în Ministerul Public, cu dotarea corespunzătoare, cu un sediu corespunzător şi cu un personal calificat. Sigur că acest serviciu poate fi compartimentat, unul la DNA, unul la DIICOT şi un compartiment pentru parchetele obişnuite. Şi acest servciu să fie implicat, sub coordonarea procurorului general, în cele importante şi complexe cauze pe care Ministerul Public le are în lucru. Colegii mei au identificat şi posibile fonduri nerambursabile pentru operaţionalizarea unui asemenea serviciu”, a subliniat Bogdan Licu.

El a fost întrebat de un membru al CSM de ce la serviciul tehnic de supraveghere de la Parchetul General au fost puse în executare doar 97 de mandate de interceptare.

Licu a răspuns că „nu poţi să faci filaj cu doi oameni”, iar decizia Curţii Constituţionale din 2016, prin care SRI „a fost scos din câmpul tactic”, i-a lăsat pe procurori „în pielea goală” în legătură cu efectuarea interceptărilor.

„Nu pot să dau informaţii clasificate, fiind o şedinţă publică. Nu există nicio justificare, nici economică, nici practică, ca în Ministerul Public să funcţioneze trei servicii tehnice. Ne-au încărcat cu un serviciu, personal m-am opus la înfiinţarea acestui serviciu, generator de costuri şi cu efect benefic foarte redus în activitatea de urmărire penală. Nu pot să vă spun public ce probleme au cei de la DOS în acest moment (…). Unificarea într-un serviciu unic ar aduce beneficii şi sub aspect economic, dar şi al eficienţei, pentru ceea ce are nevoie un procuror în cauze complexe, în cauze deosebite de mare corupţie, de crimă organizată. Nu poţi să faci filaj cu doi oameni. Trebuie să punem ceva în loc. Nu am să comentez decizii judecătoreşti, decizii ale Curţii Constituţionale, dar brusc, am fost lăsaţi în pielea goală prin celebra sintagmă ‘scoaterea SRI din câmpul tactic”, a afirmat Bogdan Licu.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22