Pe aceeași temă
"Avem două căi de atac legate de încălcarea dreptului de proprietate, pe de o parte, și de ceea ce este prevedere în Codul fiscal, a echilibrului de fiscalitate între părți care se încalcă. Vom ataca la Avocatul Poporului și vom muta manifestațiile acolo pentru că sperăm să convingem Avocatul să facă un atac, să înainteze Curții Constituționale în vederea analizării sesizărilor noastre. Dacă nu, rămâne în Parlament, numai că în Parlament avem o problemă. Probabil că Parlamentul va trece în procedură de urgență bugetul de stat, care va fi probabil aprobat (în Guvern n.r) săptămâna viitoare, luni sau marți, iar Ordonanța care și ea trebuie să treacă prin Parlament va trece probabil în sesiunea din primăvara viitoare. Drept care, chiar dacă parlamentarii o vor ataca la Curtea Constituțională și Curtea va decide că e neconstituțională nu înseamnă decât un dezastru economic și social național", a explicat președintele CNS Cartel Alfa la Realitatea Tv.
"Reiterăm poziția CNS Cartel Alfa de respingere a acestui proiect fiscal, poziție exprimată și de reprezentanții noștri în Comisiile de dialog social de la nivelul Prefecturilor. Cerem instituțiilor guvernamentale să pună la dispoziția publicului înregistrările de la aceste ședințe pentru o informare corectă. Transferul contribuțiilor sociale de la angajat la angajator reprezintă în fapt creșterea contribuțiilor angajaților, de la 32,5% (16,5% contribuții +16% impozit) — la 45% (35% contribuții și 10% impozit). Așa-zisa reducere fiscală este de fapt creșterea sarcinii fiscale a salariaților", a spus liderul Cartel Alfa.
Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.
Ordonanța de urgență adoptată în ședința de miercuri revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.
"De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale. Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale)", se arată în comunicat, citat de Agerpres.
Ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin: limitarea deductibilității dobânzilor; introducerea impozitării la ieșire — previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plății impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
Contribuţiile sociale obligatorii
În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările au în vedere atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total, cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la nouă (angajat și angajator) la trei, după cum urmează: contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuția asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.
Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se stabilește astfel: "CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ".
De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.
"Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale", se spune în comunicat.
Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente (de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați — numai CASS, notari — numai CASS) sau alte categorii de venituri.
"Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară", potrivit aceleiași surse.
Ordonanța prevede că se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligația asigurării în aceste sisteme — avocații, notarii, personalul monahal—, inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective — avocații salarizați etc.
"În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii", se arată în comunicat.
Asigurare în sistemul public de sănătate
Se modifică și modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecția sau în custodia statului.
"Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate", se arată în comunicat.
Prin măsurile adoptate, se introduce "Contribuția asiguratorie pentru muncă" în cotă de 2,25% datorată de angajatori.
"Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale", explică aceeași sursă.
În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%.
Modificările aduse Codului fiscal vizează majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, respectiv de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei — limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere; de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei — limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.
De asemenea, pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale
