Pe aceeași temă
Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de Guvernul Orban pe 15 iulie, printre critici numărându-se faptul că legea nu respectă prevederile constituționale legate de sursa de finanțare și că încalcă prevederile Constituției privind claritatea și previzibilitatea legii.
USR i-a solicitat premierului Ludovic Orban să explice public motivele pentru care a luat o decizie „în favoarea hoților de lemne”, atacând la Curtea Constituțională legea de înființare a „DNA-ului pădurilor”.
În expunerea de motive, inițiatorii legii au menționat că „amploarea fenomenului infracţional de mediu şi specificitatea lui impune soluţia unei specializări a persoanelor cu atribuţii de cercetare penală în domeniu şi alocarea de resurse pentru constituirea unei instituţii cu atribuţii clare şi specifice pentru combaterea criminalităţii de mediu. (...) Propunem înfiinţarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA şi DIICOT, care să preia competenţa de soluţionare a tuturor infracţiunilor de mediu prevăzute în Codul penal şi în legislaţia specială din domeniu".
De asemenea, ei au semnalat că, în cinci ani, pe rolul instanţelor au ajuns doar 3.014 dosare care priveau infracţiuni la regimul silvic şi a fost condamnată o singură persoană juridică, în 2019, „ceea ce indică faptul că probabil au fost cercetate doar dosare care vizau furturile mici de lemne, asta în condiţiile în care statisticile indică 20 de milioane de metri cubi de lemn dispărut fără acte din păduri şi valori ale prejudiciului de sute de milioane de euro anual”.
Un amendament admis prevede că DIIM va funcţiona cu un număr maxim de 295 de procurori, dar nu mai puţin de 10; cu 290 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, nu mai puţin 25 de posturi ocupate prin detaşare sau concurs, după caz; 40 de specialişti - nu mai puţin de cinci şi 270 de angajaţi - personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, dar nu mai puţin de 25 de posturi.
De asemenea, a fost adoptat un amendament care prevede constituirea anuală a unui depozit în valoare de "cel puţin un milion de lei pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor". Fondul va fi la dispoziţia procurorului-şef al DIIM, iar modul de gestionare şi utilizare se va stabili prin ordin al acestuia.
Senatorul USR Mihai Goţiu a declarat, în cadrul dezbaterilor, că se face prea puţin pentru a stopa acest tip de criminalitate, "în care miza sunt sute de milioane, chiar peste un miliard de euro în fiecare an, bani care ajung în buzunarele infractorilor, care nu au niciun scrupul să profite după urma distrugerii mediului, a distrugerii sănătăţii oamenilor, recurgând chiar la crimă împotriva celor care îşi fac datoria şi apără pădurile, apele şi aerul României".
Plenul Senatului a adoptat, pe 16 iunie, în calitate de Cameră legislativă decizională, proiectul de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM) - "DNA-ul Pădurilor", iniţiat de parlamentari USR, PNL, PMP, ALDE şi independenţi. Proiectul a fost adoptat cu 119 voturi "pentru" şi 11 abţineri.
În 15 iulie Guvernul a atacat la Curtea Constituțională legea USR privind înființarea DNA-ului pădurilor, în sesizarea semnată de Ludovic Orban menționându-se că nu sunt precizate sursele de finanțare, actul normativ are deficiențe în privința calității, clarității și previzibilității legii, la capitolui infracțiuni, având totodată probleme și în privința prevederilor referitoare la angajările pentru instituție.
