Pe aceeași temă
Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu medical, i-a delegat atribuţiile.
Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.
O decizie de admitere a sesizării, ar avea ca efect reluarea de la zero a procesului lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman în care a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare cu excutare. Curtea Constituțională a amânat până acum de două ori pronunțarea pe această speță.
Aflat în campanie electorală la Suceava, Liviu Dragnea a recunoscut într-o conferință de presă că o decizie favorabilă va avea ca efect reluarea procesului său în care a primit o condamnare la închisoare cu executare.
„Bineînţeles că discuţia nu se poartă dacă ÎCCJ a acţionat legal sau nu, ci ce efecte ar putea avea… Ce efecte ar putea avea pentru mine? Că se reia procesul. Adică se reia toată această perioadă în care am stat până acum. Ce va face CCR mâine? O să discutăm după… Eu, ştiţi bine, nu cred că a fost vreo excepţie, indiferent care au fost deciziile CCR, le-am respectat şi am comentat puţin, aproape deloc, despre ce a decis Curtea Constituţională. Au fost decizii care au dat câştig de cauză unora, altă dată altora, au acceptat, au respins, dar judecătorii CCR trebuie respectaţi şi toate deciziile trebuie respectate. Pentru noi e de nediscutat nerespectarea sau comentarea unor decizii ale CCR, aşa cum, din păcate, alţii, în frunte cu preşedintele României, nu le iau în seamă şi nu le respectă”, a spus Dragnea.
Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, i-a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că, la nivelul instanţelor supreme, doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie.
În sesizare, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache susţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
În replică, Cristina Tarcea a arătat că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Anterior, ea declarase că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache anunţa că a sesizat CCR privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Instanţa supremă. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache.
Luni, un complet format din cinci judecători de la Instanţa supremă a amânat, pentru 20 mai, dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.
Avocaţii lui Dragnea au solicitat amânarea dezbaterilor până pe 19 aprilie, când Curtea Constituţională urmează să ia o decizie cu privire la completurile specializate pe cazurile de corupţie.
