Pe aceeași temă
Trei scrisori de avertizare de la Comisia Europeană au ajuns la autorităţile române, au declarat pentru G4media.ro surse guvernamentale. Autorităţile de la Bruxelles cer expres ca Parlamentul să renunţe la modificările pe care le aduce Legii Curţii de Conturi, n4.94/1992, şi care care pun în pericol independenţa Autorităţii de Audit, informează G4Media.ro
Scrisorile oficiale au fost semnate de reprezentanți din trei direcții general: DG Regio, DG Competition și DG Mare (afaceri maritime și pescuit).
Miza financiară este una uriașă: 18 miliarde de euro fonduri europene are România la dispoziție în acest exercițiu financiar (la care se adaugă plățile directe din agricultură).
Una dintre cele mai grave modificări adoptată de Camera Deputaților îi acordă președintelui Curții de Conturi competența exclusivă de sesizare a organelor de urmărire penală în cazul în care, în urma controlului, se constată că o instituție a cheltuit banii publici cu încălcarea legii.
În legea aflată în vigoare, sesizarea organelor de urmărire penală se face de către conducătorul departamentului care realizează raportul de audit.
De asemenea, prin modificările aduse legii, Autoritatea de Audit – organism independent acreditat de Comisia Europeană, aflat sub autoritatea Curţii de Conturi – ar fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice – instituţie subordonată politic aflată în subordinea Guvernului.
Alte probleme din proiectul legislativ ar fi legate de faptul că modul de stabilire a obiectivelor din controalele Curţii de Conturi ar urma să fie stabilit prin Hotărâre de Guvern, deşi Curtea de Conturi este o instituţie subordonată legislativului şi, teoretic, independentă de Puterea Executivă.
Modificările preconizate ar urma să afecteze şi independenţa auditorilor şi a constatărilor pe care aceştia le fac. În prezent, concluziile din rapoartele auditorilor nu pot fi cenzurate sau modificate pe linie ierarhică. După modificări, toate controalele ar urma să primească un aviz al preşedintelui Curţii de Conturi, Mihai Busuioc.
Mihai Busuioc este fost secretar general în guvernele PSD, unul dintre cei mai loiali colaboratori ai lui Liviu Dragnea. Din plenul Curţii mai fac parte Bogdan Stan (fostul şef al ANAF) şi Florin Tunaru (fost vicepreşedinte ANAF), amândoi colaboratori ai preşedintelui PSD.
Aici poate fi consultat stadiul proiectului. El a primit vot final în Camera Deputaţilor pe 25 aprilie şi, din 30 mai, are avize favorabile de la toate comisiile din Senat. Trebuia să intre în dezbateri săptămâna trecută.
Există un precedent
În 2011, Bruxelles-ul a mai suspendat plăţile pentru proiectele europene. Pe lângă cazurile concrete – unul fiiind Teldrum – Comisia constata atunci implicarea unei instituţii controlate politic în activitatea Autoritatilor de Management. La verificarea achiziţiilor se lua în calcul punctul de vedere al ANRMAP, predecesoarea Agenţiei naţionale de Achiziţii Publice. A fost dată o Hotărâre de Guvern care a stabilit expres că Autorităţile de Management să nu ţină cont de concluziile ANRMAP. Plăţile de fonduri europene au fost suspendate, pe această problemă, până în 2013.
