Codul Penal PSD pentru protecția infractorilor: Traficul de influență e redefinit

Redactia | 18.04.2018

Proiectele PSD ale Codului de Procedură Penală și Codului Penal care au fost depuse miercuri la Parlament aduc schimbări importante: dispare neglijența în serviciu, se relaxează eliberarea condiționată, comunicările publice din cursul urmăririi penale sunt interzise.

Pe aceeași temă

 

 

Printre cele mai importante schimbări se numără faptul că în timpul urmăririi penale nu se pot comunica public decât acele informații care ar justifica un interes general, iar suspecții nu vor mai putea fi prezentați cu cătușe la mâini care ar fi de natură să inducă în opinia publică faptul că se fac vinovați de săvârșirea unor infracțiuni. De asemenea suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală dau să participe la orice audiere la solicitarea acestuia.

 

Proiectul Codului de Procedură Penală poate fi consultat AICI și cel al Codului Penal AICI

 

”În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”, se prevede în proiect.

 

Comunicările publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de săvârşirea unei infractiuni.

 

”În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârsirea unor infractiuni”, stabileşte proiectul.

 

Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică.

 

Suspectul şi inculpatul au dreptul de a comunica liber în condiţii de confidenţialitate cu avocatul lor pentru pregătirea apărării. Suspectul şi inculpatul au dreptul la interpret gratuit.

 

Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptătite potrivit legii civile, până la începerea procedurii camerei preliminare. Avocatul asistă sau reprezintă părţile ori subiecţii procesuali pe tot parcursul procesului, sunt alte prevederi din proiect.

 

Conform proiectului de act normativ, ”avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email sau prin alte asemenea mijloace, cu comunicarea activităţii ce urmează a se efectua, indicarea datelor de identitate a persoanei care urmează a fi audiate, cu cel puţin 24 de ore înainte de efectuarea activităţii, încheindu-se în acest sens un 5 proces-verbal. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată”.

 

Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

 

”Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Acestea se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii şi pot fi puse la dispoziţia celui vizat, la solicitarea acestuia. La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi şterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un procesverbal, dacă nu s-a obţinut mandat de interceptare şi pentru restul convorbirilor. În cazul în care pe parcursul derulării activităţii de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversaţiilor rezultă indicii săvârşirii şi ai altor infracţiuni, poate fi cerută completarea mandatului şi cu privire la acele infracţiuni. Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi şi libertăţi, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obţinerea acestora”, se arată în proiect.

 

Suspecții vor fi informați despre interceptarea convorbirilor

 

După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat şi pe orice persoană independent de calitatea avută de aceasta în cadrul urmăririi penale, despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.

 

Informațiile obținute în timpul supavegherii sau perchizițiilor electronice nu pot fi utilizate în alte cauze

 

Datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute.

 

”Neindicarea obiectelor sau a persoanelor căutate împiedică efectuarea percheziţiei de către organul judiciar. Refuzul persoanei percheziţionate de a preda persoanele sau obiectele căutate, precis identificate, se menţionează în procesul verbal de percheziţie. Lipsa acestei menţiuni din procesul verbal de percheziţie, precum şi continuarea percheziţiei fără a fi solicitate sau dacă au fost predate se sancţionează cu nulitatea absolută. Probele obţinute în baza unui proces verbal nul pentru aceste motive nu pot fi folosite în cadrul procesului penal”, mai prevede proiectul.

 

Potrivit acestuia, ”datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie. În cazul în care, pe parcursul percheziţionării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârşire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziţie informatică şi în legătură cu acele fapte sau persoane.”

 

Proiectul de act normativ stabileşte totodată că instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la 22 desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.

 

”Dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor cauzelor aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare şi hotărârilor pronunţate până la această dată. Hotărârile pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse căilor de atac prevăzute de prezenta lege şi vor fi analizate şi sub aspectul motivelor reglementate de aceasta. Termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare”, se menţionează în finalul proiectului.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22