Comisia de ancheta vrea lege speciala pentru a scapa de Kovesi si Lazar, daca nu vin la audieri

E.b. | 06.09.2017

Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 precizează, în raportul întocmit, că este necesară elaborarea unei legi speciale pentru aceste comisii de anchetă astfel încât să li se dea "puteri reale de constrângere" .

Pe aceeași temă

 

 

Asta, spune comisia, pentru a putea primi documentele solicitate sau pentru a determina un martor să se prezinte la audieri. Comisia este nemultuminta de refuzul sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, de a veni la audieri si de refuzul procurorului General, Augustin Lazar, de a remite documentele anchetei  referitoare la noaptea alegerilor din 2009, dosar care a fost clasat. Pentru a remedia aceste lucruri, Comisia propune nici mai mult nici mai putin decit elaborarea unei legi speciale prin care cei care fac astfel de gesturi sa-si piarda functia.

 

"Propunem sancționarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în fața unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcției și interzicerea ocupării unei funcții publice timp de 3 ani", precizează raportul.

 

 

 

 

Advăratele ţine ale comisiei par a fi şefa DNA şi procurorul general

 

Potrivit raportului, Comisia propune sancționarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în fața unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcției și interzicerea ocupării unei funcții publice timp de 3 ani.

 

Aici este vorba, în primul rând despre Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA şi augustin Lazăr, procurorul general

 

"Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcționarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfășurarea activității comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informațiile pe baza cărora membri să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancțiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe și a fi obligați să depună jurământ", menționează raportul.


Aflarea adevărului în privința acuzației publice de implicare a SRI și DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenței conducătorilor acestor instituții în locuința domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost blocată, prin:

 

- refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că "există o anchetă în desfășurare".

 

- refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că "există o anchetă în desfășurare".

 

- refuzul doamnei Doamna Laura Codruţa Kovesi, Procuror Şef al Direcției Naţionale Anticorupţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în noaptea de 5-6 decembrie 2009 în casa domnului Gabriel Oprea, screi în raport.

 

- refuzul domnului Augustin Lazăr - Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de răspunde afirmativ solicitării Comisiei parlamentare de anchetă de a transmite o copie după dosarul nr. 213/P/2017, dosar care fusese clasat între timp. Dosarul conține toate informațiile necesare în vederea stabilirii adevărului cu privire la aspecte ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.


În raport se mai menționează că se impune ca aceste comisii de anchetă să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc, necesar atingerii obiectivelor sale.

 

"În plus, rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecințe. Propunem sancționarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în fața unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcției și interzicerea ocupării unei funcții publice timp de 3 ani", mai precizează raportul.

 

Comisia de anchetă consideră necesară și modificarea legislației electorale, astfel încât depunerea contestațiilor împotriva actelor Birourilor Electorale și judecarea acestora de către instanțele competente trebuie să se facă în termene, care să permită soluționarea înainte de încetarea activității Birourilor Electorale.

 


 

Elaborarea unei Legi speciale pentru comisiile parlamentare de anchetă
 

 

Ca urmare a sesizării Curţii Constituţionale a României cu privire la reglementarea activităţii Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, aceasta a emis 3 decizii de constituţionalitate a reglementărilor, Decizia nr. 428/2017, Decizia nr. 430/2017 şi Decizia nr. 411/2017.Prin aceste decizii, Curtea, determinând raţiunea normativă a anchetei parlamentare, a recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului, stabilind, în jurisprudenţa sa expressis verbis că, pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul ţării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă:
 

- Instituirea unei comisii de anchetă reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art.69 alin.(l) din Constituţie, respectiv a principiului potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului. (DCCR 411 2017 Pct. 29, DCCR 428 2017 Pct. 21, DCCR 430 2017 Pct. 29);
 

- Determinarea conţinutului şi a limitelor conceptului de anchetă parlamentară se poate realiza numai prin coroborarea prevederilor Constituţiei; (DCCR 411 2017 Pct. 28, DCCR 428 2017 pct. 20, DCCR 430 2017 Pct. 28);
 

- Nicio reglementare infraconstituţională nu poate ştirbi caracterul efectiv al textului constituţional referitor la controlul parlamentar realizat prin anchete parlamentare. (DCCR 428 2017 pct. 19, DCCR 430 2017 Pct. 27);
 

- Legea şi regulamentele parlamentare trebuie să reglementeze în mod expres şi să instituie proceduri, instrumente şi mijloace suficiente, care să dea substanţă prevederii constituţionale.( DCCR 430 2017 Pct. 27.).
 

- Ca o noutate, CCR dezvoltă şi accentuează în mod deosebit o nouă dimensiune a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, în sensul ataşării conţinutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului.
 

De asemenea, întrucât normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfăşurarea activităţilor parlamentare în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale forului legislativ, ele trebuie interpretate şi aplicate cu bună-credinţă şi în spiritul loialităţii faţă de Legea fundamentală (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr.209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.188 din 22 martie 2012, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 17 aprilie 2015, par.38, sau Decizia nr.293 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.425 din 6 iunie 2016, par.39), aşadar, tot ca o dezvoltare jurisprudenţială a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie.
 
 

În aceste condiţii, Curtea constată că instituţia controlului parlamentar nu trebuie izolată de principiul constituţional al colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului şi de cel al loialităţii faţă de Constituţie, ci coroborată şi corelată cu acestea. Este evident aşadar că reprezentanţii instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se şi principiul echilibrului între puterile statului.
 
De asemenea, Curtea mai reţine că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depăşeşte limitele constituţionale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual şi punctual, controlului de constituţionalitate în temeiul art.146 lit.l) din Constituţie coroborat cu art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992.(DCCR 430 2017 Pct. 35.).
 
 

Un alt aspect relevant pentru desfăşurarea activităţii Comisiei parlamentare de anchetă este cel al persoanelor chemate să participe la lucrările comisiei:
 
 

- persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar;
 
- persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligația, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare;
 
- alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislaţiei cu Deciziile Curţii Constituţionale.

 
Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membri să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligați să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale).
 
În plus, rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe. Propunem sancţionarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani.
 

 

 Liberalii au părăsit şedinţa

 

Comisia de anchetă s-a întrunit miercuri pentru a vota raportul privind alegerile prezidențiale din 2009. Membrii PNL din comisie au părăsit ședința, senatorul Daniel Fenechiu precizând că liberalii de retrag de la votul final al raportului.

"Motivele retragerii sunt cât se poate de clare. Astăzi, majoritatea PSD — ALDE a venit cu un raport pe care nu vrea să-l discute și pe care să-l supună la vot, neținând cont de solicitarea noastră de a se discuta punct cu punct fiecare element al concluziei și să amânăm adoptarea raportului pentru mâine, pentru ca noi să exprimăm în scris lucrurile cu care nu suntem de acord", a explicat Fenechiu.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22