Pe aceeași temă
În condițiile în care opoziția pare de-a dreptul paralizată, atunci când nu are complicități de circumstanță cu puterea, jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul, s-a adresat direct Comisiei de la Veneția pentru lămuriri cu privire la presupusul prejudiciu financiar pe care chiar Comisia l-ar fi impus în definirea și, implicit, dezincriminarea abuzului în serviciu. Răspunsul spune explicit: nu există prag financiar la stabilirea abuzului în serviciu. Așa că acesta nu poate fi dezincriminat sub un anumit prag, așa cum vor penalii puterii și aliații săi de circumstanță prin dosarele pe care le au. Să nu uităm că, între timp, CCR a dat două decizii în acest sens, că ministrul Tudorel Toader (fost specialist al Comisiei de la Veneția, în care a fost desemnat să reprezinte România în 2014) caută încă ”cifra” pe care să o stabilească în dezincriminarea abuzului în serviciu, că procesul Dragnea-Bombonica Prodana a fost perturbat din cauza ultimei decizii a CCR și că Parlamentul a primit, prin acestă ultimă decizie a CCR, sarcina de a stabili un prag care să se transforme în lege, de unde și înființarea unei comisii în acest sens, cu specialiști unul și unul, cum e și fostul ministru Florin Iordache, cel care a dat primul desant asupra dezincrimiării abuzului în serviciu prin vestita OUG 13.
”În orice țară civilizată, răspunsul Comisiei de la Veneția ar fi pus capăt unor cariere și pe la Curtea Constituțională, și pe la Guvern, și pe la Parlament. Au căpiat de cap o țară întreagă pentru că au interpretat greșit un raport (rămâne de văzut dacă premeditat sau nu)”, a comentat pe pagina sa de Facebook jurnalistul.
Două decizii ale Curţii Constituţionale şi ordonanţa de urgenţă nr. 13, care a dus la masive proteste de stradă la începutul acestui an, s-au bazat pe o înţelegere eronată a unui raport al Comisiei de la Veneţia, organismul juridic al Consiliului Europei. Eroarea de interpretare s-a transformat acum într-o obligaţie impusă Parlamentului de a reglementa un prag financiar pentru prejudiciile produse prin infracţiunea de abuz în serviciu, scrie jurnalistul de la Adevărul. La solicitarea sa, Comisia de la Veneţia a clarificat sfera de aplicare a raportului şi sensul concluziilor pe care le-a avut în vedere la întocmirea acestuia.
răspunsul oferit jurnalistului Liviu Avram, cu sublinieri ale Comisiei
„Raportul privind relaţia dintre responsabilitatea politică şi penală a miniştrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situaţia miniştrilor. Acesta prevede: '... Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc'. (paragraful 102). Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar. Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.
Comisia de la Veneţia este un organism în care sunt reprezentate toate ţările membre ale Consiliului Europei. Din partea României, membru titlular al Comisiei este Tudorel Toader, actualul ministru al Justiţiei, iar membru supleant este Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidenţial.
Backgroundul unei interpretări vicioase a Raportului Comisiei de la Veneția și ce instanțe ar trebui să-și revizuiască deciziile
- în iunie 2016, la sesizarea fostei şefe a DIICOT Alina Bica, inculpată penal, Curtea Constituţională a decis că definiţia infracţiunii de abuz în serviciu este constituţională doar în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte defectuos” se înţelege „prin încălcarea legii” (şi nu a unor acte normative inferioare). CCR a stabilit și că rămâne la latitudinea legiuitorului să decidă asupra pragului financiar la abuzul în serviciu.
- în ianuarie 2017, ministrul Justiţiei Florin Iordache a elaborat o ordonanţă de urgenţă prin care, invocând decizia CCR şi raportul Comisiei de la Veneţia, a reglementat un prag financiar al prejudiciului de 200.000 de lei, sub care fapta nu ar mai fi fost incriminată. Ordonanţa a fost adoptată de guvern, dar abrogată după câteva zile, în urma unor ample proteste de stradă.
- în iunie 2017, la sesizarea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana - ambii inculpați într-un dosar la Curtea Supremă -, CCR a stabilit că decizia de anul trecut obligă Parlamentul la reglementarea unui prag financiar la abuzul în serviciu.
Actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader - fost reprezentant al României în Comisia de la Veneția; numit în 2014 - pregăteşte un pachet legislativ în care a anunţat că va reglementa un prag, dar încă nu a identificat, încă, suma. Între timp, în Parlament s-a aprobat constituirea unei comisii menite să pună în accord legislaţia penală cu deciziile CCR.
Comentariul jurnaistului Liviu Avram pe pagina sa de Facebook, imediat după postarea articolului pe site-ul Adevărul
”În orice țară civilizată, răspunsul Comisiei de la Veneția ar fi pus capăt unor cariere și pe la Curtea Constituțională, și pe la Guvern, și pe la Parlament. Au căpiat de cap o țară întreagă pentru că au interpretat greșit un raport (rămâne de văzut dacă premeditat sau nu).”
Ce a întrebat jurnalistul Liviu Avram, un background despre istoricul apariției pragului în interpretarea Comisiei, pe care autoritățile române au adaptat-o vicios în sprijinul tezei prejudiciului financiar care ar atrage dezincriminarea penală și articolul integral, în ziarul Adevărul
