Comisia Europeană: Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate

L. G. | 14.07.2022

În raportul privind statul de drept, Comisia Europeană se declară îngrijorată de unele aspecte ale justiției, însă „eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească”.

Pe aceeași temă

Comisia notează că sistemul de justiție se confruntă cu provocări în ceea ce privește recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza cerințelor disuasive privind vechimea în muncă. Pe de altă parte, Comisia atrage atenția în raport că ”lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate”, cu referire la legea care transpune directiva privind avertizorii de integritate. Legea a fost declarată, miercuri, constituțională, urmând să fie trimisă la promulgare.

Cele mai relevante pasaje privind justiția din România în ultimul raport al Comisiei privind statul de drept:

  • Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, dar unele preocupări legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din cadrul sistemul judiciar rămân.

  • Prevederile legale privind sancțiunile disciplinare și aplicarea acestora continuă să ridice probleme în ceea ce privește independența sistemului judiciar. (n.red: este evocat cazul Danileț, exclus de două ori din magistratură)

  • După cum a subliniat CJUE, pentru a păstra independența instanțelor judecătorești, este necesar să se evite ca regimul disciplinar să fie deturnat de la scopul său scopurile legitime și să fie folosit pentru a exercita un control politic asupra deciziilor judiciare sau presiuni asupra judecătorilor.

  • Competențele extinse și lipsa de răspundere a Inspectorului Judiciar Șef rămân un motiv de îngrijorare și se așteaptă ca noile legi privind justiția să abordeze acheste chestiuni.

  • Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați. Au fost luate unele măsuri pentru a îmbunătăți situația resurselor umane din sistemul judiciar.

  • Eficiența generală în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, dar a scăzut considerabil pentru cauzele administrative. În 2020, durata procedurilor în primă instanță în cauzele civile și comerciale a crescut ușor în comparație cu 2019

  • România se află în continuare sub supravegherea consolidată a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru durata excesivă a procedurilor civile și penale și pentru lipsa de căi de atac eficiente în acest sens.

  • Percepția experților și a oamenilor de afaceri este că nivelul de corupție în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele de percepție a corupției 2021 realizat de Transparency International, România obține un scor de 45/100 și se situează pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul la nivel global. Această percepție a fost relativ stabilă79 în ultimii cinci ani.

  • Eficacitatea investigării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin reluarea unor cazuri care au fost întrerupte timp de câțiva ani. Numărul de plângeri din partea cetățenilor și a instituțiilor cu privire la presupuse fapte de corupție a crescut în continuare. DNA a continuat tendința pozitivă atât în ceea ce privește numărul de inculpări, cât și în ceea ce privește reducerea numărului de dosare restante , menționată în Raportul privind statul de drept pentru 2021.

  • Competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activității acesteia și asupra investigării unor cazuri. Ca urmare a legii de desființare a SIIJ,  DNA a pierdut competența de a investiga cazurile de corupție în care erau implicați judecători ai Curții Constituționale.

  • Având în vedere preocupările rămase în ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, impactul acestuia asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție rămâne de văzut. Norma din 2021 de drept și rapoartele MCV au enumerat o serie de preocupări cu privire la tratamentul efectiv al unor cazurilor de corupție la nivel înalt de către SIIJ.

  • Rămân provocări în ceea ce privește recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza cerințelor disuasive privind vechimea în muncă. În martie 2021, DNA avea o rată de ocupare de 75 % din procurori , iar în martie 2022, această rată a rămas aceeași.

  • Ocuparea postului de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI) și înființarea unei platforme electronice obligatorii de declarare a averilor a facilitat activitatea agenției. ANI continuă să investigheze incompatibilitățile, conflictele de interese și cazurile nejustificate de averi nejustificate.

  • Accentul sporit pus pe integritatea aplicării legii a condus la rezultate pozitive. Cea mai mare proporție de corupție minoră se referă la infracțiunile rutiere, care acoperă aproape exclusiv ofițerii de poliție.

  • Cadrul juridic privind integritatea rămâne fragmentat. După cum se arată în Raportul 2021 privind regula de Drept, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție au anulat unele modificări aduse la legile privind integritatea care au slăbit capacitatea ANI de a-și desfășura activitatea.

  • Dintre cele două camere parlamentare, Senatul încă nu a definit criterii obiective pentru a decide cu privire la cererile de ridicare a imunităților parlamentare. Lipsa de motivare a deciziilor luate de Parlament în trecut – precum și numărul de ocazii în care Parlamentul nu a permis continuarea anchetei – a condus la îngrijorări cu privire la obiectivitatea acestor decizii.

  • Aplicarea Codului de conduită și absența unor reguli privind lobby-ul pentru parlamentari rămân o preocupare. De la adoptarea Codului de conduită pentru membrii Parlamentului în 2017, au fost exprimate preocupări cu privire la diverse neconcordanțe din cod, precum și lipsa unei aplicări corespunzătoare. Parlamentul nu a abordat aceste preocupări până în prezent.

  • Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate. Ministerul Justiției a anunțat la sfârșitul anului 2020 un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, care va avea ca scop transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022. Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea șefului european Procurorul European, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare. PNR al României prevedea adoptarea și intrarea în vigoare a legii de transpunere a directivei privind protecția avertizorilor de integritate până la 31 martie 2022.

  • Riscurile de corupție legate de pandemie au primit mai multă atenție. După cum se menționează în Raportul privind statul de drept pentru 2021, Ministerul Justiției a remarcat că progresele înregistrate în lupta împotriva împotriva corupției au fost inegale, în special în zonele vulnerabile. Ca răspuns, noul strategie anticorupție 2021-2025 conține măsuri care abordează domeniile cu risc ridicat, cum ar fi sănătatea și achizițiile publice.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22