Pe aceeași temă
Plata va fi făcută pentru 49 de jaloane și ținte, două jaloane fiind considerate neîndeplinite, ceea ce însemnă suspendarea a circa 53 de milioane de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.
Astfel, România urmează să primească circa 2,8 miliarde de euro aferente Cererii 2. Fondurile suspendate de 53 de milioane de euro pot fi deblocate dacă România îndeplinește și jaloanele restante, numerotate cu 129 și 133 în PNRR.
Pentru Jalonul 129, România ar trebuie să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, în timp ce pentru Jalonul 133 e necesară semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată, potrivit Economedia.ro.
”Comisia Europeană a aprobat astăzi o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din etapele și obiectivele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU. La 16 decembrie 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe cele 49 de etape și 2 obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. După ce a analizat dovezile furnizate de autoritățile române, Comisia a considerat că 47 de etape și 2 obiective din cele 49 de etape și 2 obiective au fost îndeplinite în mod satisfăcător”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
Comisia arată că ”a constatat că două etape legate de investițiile în energie (mai exact, etapa 129 și etapa 133) nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia recunoaște primii pași deja făcuți de România pentru a îndeplini aceste etape restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul RRF”. Cu toate acestea, Comisia nu a indicat suma exactă suependată. Potrivit informațiilor G4Media, e vorba despre 53 de milioane de euro.
Cererea 2 de plată a fost întârziată substanțial de România. Ea ar fi trebuit depusă în octombrie 2022, urmând ca plata să fie făcută în decembrie 2022. În schimb, guvenrul Ciucă a depus-o abia la 16 decembrie 2022, iar Comisia Europeană a amânat constant plata pentru că România nu își îndeplinise o parte din țintele asumate.
Una dintre cele mai mari probleme legate de Cererea 2 de plată din PNRR a fost legea avertizorului de integritate, mutilată în primă fază de coaliția PSD-PNL-UDMR în Parlament. În versiunea inițială a coaliției guvernamentale, avertizorii de integritate din instituțiile publice nu beneficiau de nici o garanție în fața șefilor de instituții.
Abia după proteste ale societății civile și dialogul cu Comisia Europeană, coaliția a modificat legea astfel încât avertizorii de integritate care dezvăluie acte de corupție să poată fi protejați eficient.
România este în mare întârziere cu PNRR. Guvernul ar fi trebuit să depună în acest an încă două cereri de plată, cererile 3 și 4, dar cererea 3 a fost deja amânată până în august din cauza neîndeplinirii jaloanelor.
Jaloanele reprezintă ținte de reforme în diferite domenii, asumate de guvernul României.
Comunicatul integral al Comisiei Europene:
Comisia Europeană aprobă o evaluare preliminară parțial pozitivă a celei de-a doua cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Comisia Europeană a aprobat astăzi, 27 iunie, o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din jaloanele și țintele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
La 16 decembrie 2022, România i-a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe 49 de jaloane și 2 ținte stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. După examinarea dovezilor furnizate de autoritățile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane și 2 ținte din totalul de 49 de jaloane și 2 ținte au fost atinse în mod satisfăcător.
Cele 47 de jaloane și 2 ținte care au fost atinse în mod satisfăcător demonstrează progresele realizate de România în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Ele acoperă reformele în domeniul tranziției verzi și digitale, precum și reformele și investițiile legate de îmbunătățirea coordonării guvernamentale pentru punerea în aplicare a politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii. Alte reforme și investiții vizează îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sectorul asistenței medicale, consolidarea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, modernizarea infrastructurii în domeniul educației, asigurarea independenței sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției. Cererea de plată acoperă, de asemenea, reforme menite să îmbunătățească siguranța rutieră și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.
Comisia a constatat că două jaloane legate de investițiile în energie (mai exact jaloanele 129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător. Comisia recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăților, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
În conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență și cu explicațiile din Comunicarea publicată la 21 februarie 2023, această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a atinge jaloanele restante, permițându-le, în același timp, să beneficieze de o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Planul este sprijinit de peste 29 de miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde EUR) i-au fost plătite României sub formă de prefinanțare, în decembrie 2021 (1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare din granturi) și în ianuarie 2022 (1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare din împrumuturi). La 27 octombrie 2022, România a primit prima tranșă de 2,6 miliarde EUR (1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi), în afara prefinanțării.
Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență.
Comisia încurajează ferm toate statele membre, inclusiv România, să continue punerea în aplicare în timp util a planurilor lor de redresare și reziliență.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „România a progresat bine în ceea ce privește punerea în aplicare a planului său de redresare și reziliență, de exemplu prin realizarea de reforme privind siguranța rutieră, energia din surse regenerabile și serviciile de cloud din sectorul public. De asemenea, România a luat măsuri importante pentru a combate munca nedeclarată și pentru a investi în rețelele 5G. În prezent, încurajăm România să își accelereze eforturile în următoarele șase luni cu privire la cele două etape legate de investițiile în energie care nu sunt încă realizate. Încurajăm toate statele membre, inclusiv România, să procedeze rapid la punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Comisia este alături de voi.”
Următoarele etape
În conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, evaluarea preliminară pozitivă și suspendarea plăților sunt două proceduri distincte care urmează pași diferiți.
În ceea ce privește evaluarea preliminară pozitivă: Comisia i-a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor, solicitându-i avizul. Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de cel mult patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea finală a Comisiei. În urma avizului CEF privind evaluarea preliminară pozitivă și a observațiilor României cu privire la suspendarea plăților și luând în considerare aceste două elemente, Comisia va adopta decizia privind plata tranșei, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. Plata către România poate fi efectuată după ce Comisia adoptă decizia.
În ceea ce privește suspendarea plăților: Comisia i-a comunicat României motivele pentru care consideră că două jaloane nu au fost atinse în mod satisfăcător. Această comunicare inițiază o procedură administrativă între Comisie și statul membru vizat. România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării. Dacă, în urma observațiilor României, Comisia ar confirma evaluarea sa potrivit căreia cele două jaloane restante nu au fost atinse în mod satisfăcător, aceasta va stabili cuantumul plății care urmează să fie suspendat prin aplicarea metodologiei sale de suspendare a plăților (prevăzută în anexa II la Comunicarea din 21 februarie). Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. În această perioadă de șase luni, Comisia se va angaja într-un dialog activ cu autoritățile române. Dacă și când vor fi atinse jaloanele, Comisia va ridica suspendarea plății și va trimite evaluarea sa către Comitetul economic și financiar, urmând procedura descrisă mai sus cu privire la evaluarea preliminară pozitivă.
Comisia va evalua cererile suplimentare de plată din partea României în funcție de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor prezentate în Decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.
Sumele plătite statelor membre sunt publicate în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.
