Pe aceeași temă
„Noul program de Guvernare modifica semnificativ politicile fiscale, completeaza/modifica/proroga aplicarea multor masuri anterioare, cuprinde masuri pentru IMM, dar si creste presiunea asupra mediului de afaceri", se arata intr-un amplu comunicat de presa al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), conform Ziare.com.
Documentul trece in revista principalele masuri care afecteaza mediul de afaceri si prezinta impactul negativ pe care acestea il vor avea.
"Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultati majore pentru intreprinderile noi si pentru cele care investesc, blocand infiintarea si dezvoltarea societatilor comerciale.
De asemenea, aplicarea unei cote diferentiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regasi in preturile produsului final, poate crea discrepante concurentiale importante, comparativ cu celelate state membre ale UE, afectand direct volumul exporturilor", sustine Consiliul pentru IMM-uri.
In plus, CNIPMMR atrage atentia ca Romania risca si declansarea procedurii de infringement in cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispozitiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun de taxa pe valoarea adaugata, pentru ca "baza unitara de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibila, impiedica libera circulatie a marfurilor si serviciilor".
Pe de alta parte, "impozitul pe venitul global (care inlocuieste impozitul pe gospodarie din anteriorul program de guvernare) si declaratiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativa suplimentara imensa pentru contribuabili (rezultata din completarea si inregistrarea declaratiilor, dar si din plata impozitului, recunoscandu-se explicit in noul program de guvernare ca abia in Romania anului 2020 timpul alocat de contribuabili interactionarii cu institutiile statului, dar si de cetateni in general, se va reduce)".
Aceasta modificare fiscala implica si o crestere semnificativa a cheltuielilor birocratice si administrative publice, mai exact cheltuieli materiale si de personal rezultate din inregistrarea declaratiilor, stabilirea impozitului, evidenta, incasare plata/compensare, control etc.
Asta in conditiile in care "nu este clarificat impactul masurii asupra bugetului, in contextul in care veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite de impozit".
Consiliul pentru IMM-uri aminteste ca simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor in Romania.
Cat despre preconizata crestere a salariului minim pe economie, care ar trebui sa ajunga la 2.000 de lei in 2018, patronii de IMM-uri atrag atentia ca aceasta masura are implicatii multiple la nivel macroeconomic si "este imperios necesar ca inainte de adoptarea unei hotarari in acest domeniu sa fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentari, raportat la criterii obiective, cu corelarea cresterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei romanesti, al fiecarei regiuni si judet, cu luarea in considerare a diferentelor dintre mediul urban si rural".
Asta pentru ca salariul minim vizeaza toti angajatorii, inclusiv cei din sate si din zonele defavorizate din Romania.
"Cresterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe baza de analize a multiplelor implicatii la nivel macroeconomic si fundamentari obiective, pentru a asigura optimizarea functionarii economiei si a pietei muncii, numai dupa ample negocieri intre partenerii sociali, in scopul ajungerii la un consens intre acestia", subliniaza Consiliul pentru IMM-uri.
Pe de alta parte, patronii de IMM-uri atrag atentia ca nu sunt elaborate inca proiectele de acte normative pentru modificarea Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala corespunzatoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultari cu partenerii sociali.
Asa ca termenele de implementare a unor masuri din noul program de guvernare (1 septembrie 2017 sau chiar 1 ianuarie 2018) incalca principiile fiscalitatii, pentru ca nu s-a asigurat informarea contribuabililor si modificarea/completarea codurilor "prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I".
In plus, nu mai putem vorbi de predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie sa se asigure "stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii", "pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii", explica Consiliul IMM-urilor.
"Principiile stabilitatii legislative si predictibilitatii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luand masuri vizand veniturile si cheltuielile pe cel putin 3 - 5 ani si luand in calcul toate elementele, inclusiv fiscale", subliniaz sursa citata.
