Cum speculează Iordache și PSD capcanele din decizia CCR privind statutul magistraților

Dora Vulcan | 02.03.2018

Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei a revenit asupra declarației din ziua anterioară când a spus ”i-am dat președintelui mai multe prerogative decât trebuia”, într-o interpretare proprie a ultimei decizii a CCR, și spune că nu se vor relua discuţiile asupra procedurilor de numire şi revocare din funcţie a procurorului general şi procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT.

Pe aceeași temă

 

 

 

 „Toate acele prevederi neconstituționale, stabilite de Curtea Constituțională, le vom îndrepta în comisie. În ceea ce privește numirile procurorului general și a procurorilor-șefi, Curtea Constituțională a spus un lucru: ceea ce am stabilit noi, ca președintele să poată numi și revoca o singură dată, acea procedură este constituțională. Dar, în același timp, nu era neconstituțional ca președintele să fie scos de tot din procedura de numire și revocare a procurorilor-șefi. Noi nu intenționăm să umblăm decât la acele articole neconstituționale. Acest articol care vizează numirile și revocările la procurori nu intenționăm să umblăm”, a declarat Florin Iordache pentru Digi24.

 

 

 Întrebat dacă nu este posibil ca parlamentarii să facă o paralelă între numirile la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și numirile procurorilor șefi (în condițiile în care CCR a decis recent, referitor la numirile la ICCJ, că președintele încalcă competența constituțională a CSM de a dispune promovarea judecătorilor), Iordache a răspuns: „la numiri la judecători este o procedură, la numiri la procurori este o altă procedură”.

 

 

„Toate articolele declarate neconstituționale vor fi puse în concordanță cu decizia Curții”, a mai spus el. 

 

 

 

Ce uită să spună Florin Iordache

 

 

Deputatul PSD declară că nu vor fi rediscutate în comisia pe care o conduce articolele referitoare la revocare, dar nu spune și că, potrivit Regulamentului Camerei, Comisia Iordache nici nu ar fi avut dreptul să discute alte articole în afara celor trecute de CCR pe lista de prevederi neconstituționale, remarcă sursa citată. 

 

 

„În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, şi în situaţia în care Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată, Biroul permanent, în prima sa şedinţă care are loc după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativă în vederea reexaminării prevederilor declarate neconstituţionale”, stabilește art. 134 din Regulamentul Camerei.

 

 

De asemenea, Florin Iordache se referă exclusiv la proiectul de modificare a Legii 303/2004 din așa-numitul pachet al legilor Justiției. NU și la alte proiecte de lege, precum cel inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și semnat de alți 39 de parlamentari PSD. Or, una din modificările propuse de Rădulescu se referă tocmai la procedura de numire/revocare a procurorului general și procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT. Mai precis, este vorba de eliminarea președintelui României din procedură și de învestirea Senatului cu atribuții.

 

 

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Senatul României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, spune unul din articolele propuse de Rădulescu și susținute de zeci de parlamentari PSD.

 

 

Un pic mai jos, alt articol spune că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către Senatul României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.

 

 

Cu alte cuvinte, este foarte posibil ca, atunci când proiectul lui Rădulescu va fi discutat, să fie preluate unele propuneri formulate de acesta.

 

 

 

Background

 

 

Iordache a declarat inițial că se va ţine cont de decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte numirea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că lucrurile stau diferit în ceea ce priveşte numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt.

 

 

"În decizia Curţii se spune că nu era neconstituţional ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a procurorilor de rang înalt, mă refer la procurorul general şi la procurorii-şefi, astfel încât demersul trebuie început de la Ministerul Justiţiei, iar procedura de numire să se finalizeze la CSM, la secţia de procurori. Dar spune mai departe în motivare că nu este neconstituţional ceea ce am stabilit noi, i-am dat nişte prerogative preşedintelui mai mult decât trebuia, dar asta nu înseamnă că ceea ce am stabilit noi este neconstituţional. Când vom discuta la comisie, fără îndoială, vom asculta şi ne vom uita pe motivarea hotărârii CCR, dar vom ţine cont de toate cele trei motivări, pentru că trebuie să corelăm cele trei legi", a spus el pentru Agerpres. 

 

 

 

 Ce a decis CCR 

 

 

Competenţa preşedintelui României de numi judecătorii în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

 

 

„Coroborând art.125 alin.(2) şi art.134 alin.(1) din Constituţie, Curtea constată că promovarea judecătorilor atât în funcţii de execuţie, cât şi în funcţii de conducere, se realizează de Consiliul Superior al Magistraturii. În aceste condiţii, art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)] din lege, normativizând competenţa Preşedintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune promovarea în funcţie a judecătorilor, astfel cum aceasta rezultă din coroborarea art.125 alin.(2) şi art.134 alin.(1) din Constituţie”, se arată în motivare.

 

 

În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la modul de numire în funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA şi DIICOT, instanţa constituţională a constatat că preşedintele „nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie”.

 

 

„Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are însă ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. (...) Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menţinând un veto prezidenţial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituţional al ministrului justiţiei în raport cu procurorii, Preşedintelui conferindu-i-se atribuţia de numire în considerarea solemnităţii actului şi a necesităţii existenţei unei conlucrări şi consultări permanente în cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea art.94 lit.c) din Constituţie”, mai arată CCR.

 

 

Atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, dar eliminarea acestui drept nu ridică probleme de constituţionalitate

 

 

Tot Curtea a arătat că atribuțiile președintelui ar fi lipsite de conținut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat în anumite funcții de conducere.

 

 

Atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, dar eliminarea acestui drept nu ridică probleme de constituţionalitate, se arată în motivarea deciziei CCR cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul magistraților.

 


Pe de alta parte, rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete, spun judecătorii CCR, mai puțin Livia Stanciu (Maya Teodoroiu s-a exprimat cu privire la alt aspect). 
Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie, spun magistratii CCR. Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei in raport cu procurorii, se spune în decizia CCR la care a făcut opinie separată Livia Stanciu.

 

 

 "Cu privire la criticile de neconstituţionalitate privind art. I pct. 44 din lege, prin care se abrogă art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că acestea abrogă dispoziţiile legale referitoare la competenţa Preşedintelui României de a refuza o singură dată numirea în funcţia de judecător/procuror a judecătorilor/procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate. (...) Dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură dată, atribuţiile Preşedintelui României (...) ar fi golite de conţinut şi importanţă", se precizează în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.

 

 

"Prin urmare, Curtea constată că 'refuzul' Preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa nu aduce atingere atribuţiilor Preşedintelui. (...) De altfel, chiar şi în logica normei legale criticate, Preşedintele României tot extra legem poate purta o corespondenţă cu Consiliul Superior al Magistraturii, dacă identifică anumite probleme în numirea în funcţie a judecătorilor/procurorilor, dar revine Consiliului Superior al Magistraturii competenţa decizională de a-şi retrage eventual propunerea de numire, fără ca Preşedintele să poată respinge propunerea de numire astfel înaintată", se mai menţionează în motivare.

 

 

În consecinţă, CCR a stabilit că art. I pct. 44 din legea criticată nu încalcă prevederile constituţionale.

 

 

Pe de alta parte, in motivare, judecatorii Curtii arata ca, potrivit art.132 alin.(2) din Constitutie, "procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei".

 

 

"Avand in vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura in cadrul careia Guvernul si Presedintele sa conlucreze. Rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete. Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie. Prin urmare, daca  legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei in raport cu procurorii, Presedintelui conferindu-i-se atributia de numire in considerarea solemnitatii actului si a necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente in cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate sustine incalcarea art.94 lit.c) din Constitutie. In consecinta, art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege nu incalca art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie", arata judecatorii CCR.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22