Pe aceeași temă
Conform datelor operative, execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 20,9 miliarde lei, respectiv 2,2% din PIB, informează MFP. Această sumă este triplă față de cea consemnată în aceeși perioadă din 2017 (6,61 miliarde lei).
Ministerul Finanțelor nu a încercat măcar să vină cu vreo explicație pentru diferența de 14.238,3 miliarde lei. Deși, aparent ar fi avut un argument serios, acesta nu a fost folosit. Fără a fi subliniat în vreun fel în ultimul rând al note a execuției bugetare se menționează:
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 20,6 miliarde lei, cu 40,2% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Ar putea fi o justificare dar care nu are corespondent decât poate cele aproape 8 miliarde de lei pierdute în două rectificări bugetare, dar incluse la investiții.
Până la urmă nu faptul că deficitul bugetar este triplu este faptul îngrijorător. În anii precedenți regula a fost tot investiții minime au fost și tot cu deficit de apropiat de 3% din PIB. Și în 2016 și în 2019 deficitul bugetar a fost 2,9%. s-a încheiat anul. Problema acum este că finanțarea deficitul este mult mai scumpă.
Mai mult de atât, pericolul depășirii pragului de la care România va putea fi sancționată pentru deficit excesiv este mai mare ca niciodată din 2013 încoace (primul an in care deficitul a coborât sun 3% după patru ani de la criza din 2008).
Majorările salariale fără număr asezonate cu scutiri de taxe dar fără restructurarea sectorului bugetar, fără posibilitatea de a urmări mai bine colectarea, susținerea bugetelor administrațiilor locale pentru plata salariilor în mod special, creșterea asistenței sociale într-un mod aleator, și de multe ori chiar discriminatoriu, iată exemplele de risipă și nu de creare a condițiilor de a menține măcar un nivel de creștere economică stabil, dacă nu se va mai putea vorbi de nivel ridicat (anul asta de bine de rău se pare că vom rămâne la 4% cu 1,5 puncte procentuale sub prognoza de început de an a Guvernului, care la rândul ei era sub angajamentele PSD din campania electorală).
Iată cum prezintă Ministerul Finanțelor Publice execuția bugetară la 10 luni:
1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 232,3 miliarde lei, reprezentând 24,5% din PIB, sunt cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.
Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+37,8%) și din veniturile nefiscale (+18,5%). Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017.
Începând cu luna mai, se constantă o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 9,0% față de realizările aceleiași perioade din 2017, ajungând la o valoare de 47,9 miliarde lei pe primele zece luni ale anului în curs. Veniturile din accize au fost în sumă de 23,7 miliarde lei (2,5% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 4,4% față de aceeași perioadă a anului 2017.
S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 26,1% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 45,5% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 11,3 mld lei.
2. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 253,2 miliarde lei, cu 18,1% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent.
Cheltuielile de personal sunt cu 25,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 10,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.
Subvențiile sunt mai mari cu 10,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%.
Dobânzile sunt cu 25,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1,2% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,1%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 20,6 miliarde lei, cu 40,2% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.
