Pe aceeași temă
Documentul a fost aprobat pe 12 februarie și cuprinde noi norme care vor garanta prezumția de nevinovăție a persoanelor pe care poliția sau autoritățile judiciare le acuză sau le suspectează de comiterea unei infracțiuni, potrivit site-ului Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Scopul Directivei este acela de crea în primul rând un spațiu comun de încredere în angajamentul fiecărui stat că va respecta hotărârile și deciziile judiciare în materia dreptului penal în spiritul acestor noi reguli menite să asigure respectarea următoarelor drepturi fundamentale:
- 1. Nevinovăție până la dovedirea vinovăției. Este interzisă orice manifestare publică din partea autorităților care ar putea sugera vinovăția, înainte de aflarea verdictului. O definiție comună a prezumției de nevinovăție va fi valabilă pentru toate statele membre.
- 2. Sarcina probei revine acuzării. Nu persoana acuzată este cea care trebuie să își dovedească nevinovăția. Orice îndoială este în beneficiul persoanei suspectate sau acuzate.
- 3. Dreptul la tăcere. Dreptul de a tăcea și de a nu se auto-incrimina sunt de asemenea protejate. Acestea nu trebuie interpretare împotriva suspecților și acuzaților ca o recunoaștere a vinovăției pentru a obține condamnarea lor.
- 4. Dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Este un drept esențial care garantează un proces echitabil. Încălcarea acestui drept va acorda persoanelor suspectate sau acuzate dreptul la un nou proces.
Conform noii directive, statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru ca autoritățile publice, atunci când comunică informații mass-mediei, să nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atâta timp cât nu s-a dovedit conform legii că sunt vinovate.
În România, de exemplu, parchetele respectă acest lucru precizând în toate comunicările că suspectul, inculpatul, este nevinovat înainte de a fi condamnat.
Exemplu din ultimul comunicat al DNA: „Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
Se precizează că Autoritățile competente ar trebui să se abțină de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, în instanță sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, cum ar fi cătușele pentru mâini sau pentru picioare, boxele de sticlă sau cuștile, cu excepția situațiilor în care aceste măsuri sunt necesare din motive specifice cauzei, fie legate de securitate, inclusiv împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se răni sau de a-i răni pe alții ori de a distruge bunuri de orice tip, fie legate de împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se sustrage urmăririi sau de a avea contact cu persoane terțe, cum ar fi martorii sau victimele.
Directiva prevede că statele membre ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni, sau a unei presupuse infracțiuni și, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autoritățile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată. Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabilește vinovăția sau nevinovăția persoanei suspectate sau acuzate de săvârșirea infracțiunii rămâne definitivă.
Directiva se va aplica tuturor statelor membre, cu excepția Danemarcei și a Regatului Unit.
Următorii pași sunt ca în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a Directivei, toate statele membre să implementeze aceste măsuri la nivel național și să le recunoască valoarea şi semnificația în cadrul sistemului procesual-penal. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Noile norme fac parte dintr-un important pachet menit să garanteze dreptul cetățenilor la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale, propus de Comisie în luna noiembrie 2013 (a se vedea IP/13/1157)
