Pe aceeași temă
Aflat de câteva nopţi în arestul Direcţiei de Cercetări Penale şi cercetat pentru favorizarea prietenului fugar Nicole Popa, fără televizor şi mofturos la mâncarea din detenţie, Vântu are tot timpul din lume să se gândească nu doar la noi scheme „de a face bani“, după cum declara cu ceva timp în urmă, dar şi la posibila redeschidere a dosarelor FNI şi FNA. A clamat dosarul politic şi răzbunarea lui Traian Băsescu încă din după-amiaza zilei de joi, când a fost reţinut de procurori şi urcat în maşina poliţiei. O zi mai târziu, un judecător de la Tribunalul Bucureşti a decis arestarea sa pentru 29 de zile. La auzul sentinţei, Vântu i-a strigat magistratului „Ruşine, doamnă, ruşine!“, chiar dacă a fost pus în faţa unor interceptări telefonice care nu puteau fi contestate. În detenţie, a refuzat mâncarea şi medicamentele pentru două zile, dar, între timp, a renunţat la „protest“.
Drumul banilor
În urmă cu zece zile, autorităţile române au primit din partea oficialilor din Cipru şi Indonezia o serie de documente care probează traseul banilor trimişi de Vântu către Nicolae Popa, infractor condamnat la 15 ani închisoare pentru înşelăciune în dosarul Fondului Naţional de Investiţii (FNI). Potrivit unui comunicat al Parchetului, Popa a fost audiat de către procurorii români, el fiind încarcerat într-o închisoare din Jakarta în vederea extrădării. „În urma comisiilor rogatorii efectuate în Indonezia şi Cipru, au fost predate documente de către autorităţile competente în conformitate cu procedura asistenţei judiciare în materie penală şi s-a procedat, totodată, la audierea lui Popa Nicolae“, se arată în informarea Parchetului General.
După câteva zile, au avut loc zece percheziţii la domiciliile celor suspectaţi că i-au acordat sprijin infractorului Popa Nicolae: Sorin Ovidiu Vântu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian. Prin intermediul şoferului personal şi a omului de bază Ţurcan, Vântu l-ar fi întreţinut pe Popa prin diferite sume de bani, înţelegerea fiind ca anual să primească 200.000 de euro.
„Sorin Ovidiu Vântu : - …Băi bătrâne, trebuia să-mi dai nişte scoruri. Zi...
Popa Nicolae: - Ţi-am zis, la el, ce trebuie acuma... trebuie 43.000.
Sorin Ovidiu Vântu: - Am înţeles. Ţi-ai fixat care e suma lunară, după aia, de care ai nevoie?
Popa Nicolae: - O... suma anuală, Sorin... m-am gândit că un 200.000 ar acoperi inclusiv generalul, salariul lui lunar... anual.
Sorin Ovidiu Vântu: - Te referi la suma anuală, da?
Popa Nicolae: - Da, da, da.
Sorin Ovidiu Vântu: - S-a făcut. Deal.
Popa Nicolae: - Preferabil de primit întodeauna cam în perioada asta, ca să fie şi înainte de sărbători, să nu stau de sărbători să aştept.
Sorin Ovidiu Vântu: - Bine, s-a făcut“, relevă o interceptare telefonică depusă la dosar.
Banii erau trimişi în Indonezia fie prin oamenii de încredere ai lui Vântu, fie prin membrii familiei lui Popa. „Urmărirea penală a stabilit că transmiterea sumelor de bani s-a realizat în baza dispoziţiilor inculpatului Vântu Sorin Ovidiu, prin transfer bancar, dintr-un cont deschis la o bancă cu sediul în Nicosia, Cipru, în contul unei societăţi comerciale înregistrate în Indonezia, la care condamnatul Popa Nicolae avea acces cu ajutorul inculpatului Ţurcan Octavian, sau în numerar cu sprijinul inculpatului Stoian Alexandru“, se mai arată în comunicatul Parchetului.
Inginerii marca SOV
Nicolae Popa a fugit din ţară imediat după prăbuşirea FNI, în luna mai 2000. A fost dat în urmărire internaţională în ianuarie 2002, fiind unul dintre cei mai căutaţi infractori români. Odată cu el a dispărut şi Maria Vlas, cea supranumită „mama FNI“. Vlas a fugit în Israel după ce a fost trecută peste graniţă în Bulgaria de către acelaşi Nicolae Popa.
Prima condamnare în cazul FNI a fost dată în octombrie 2005 de Tribunalul Bucureşti. Atunci, Nicolae Popa „primea“ 24 ani de temniţă, Maria Vlas, 20, iar Camenco Petrovici, cel care introdusese CEC în schema financiară gândită de Vântu, decedase cu o lună înainte. Alţi inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 3 şi 8 ani, acestea însumând 130 ani de închisoare. De precizat că acest dosar, până să fie finalizat, a fost restituit la Parchet. După această restituire, partea care-l privea pe Vântu a fost disjunsă, pentru ca în final procurorii să dispună scoaterea de sub urmărire penală a acestuia. Motivul? SOV nu era investitor la FNI şi nici nu conducea societatea care administra fondul, SOV Invest, de aceasta ocupându-se Ioana Maria Vlas.
Cu 45 de zile înainte de prăbuşirea FNI, Popa ar fi scos din Fond peste 216 miliarde de lei vechi, răscumpărând mai multe unităţi de fond. S-a spus atunci că banii ar fi ajuns în conturile lui Vântu. 130.000 de investitori au fost atunci păgubiţi cu 4.000 de miliarde de lei vechi. Despăgubiri vor fi plătite de stat, atâta vreme cât Casa de Economii şi Consemnaţiuni a garantat depunerile. Deponenţii erau atraşi prin perspectiva unor câştiguri fabuloase, într-un timp scurt, fără a depune niciun efort.
Ulterior, FNI s-a dovedit a fi un joc tip „piramidal“.
Popa nu este străin nici de „tunul“ dat Băncii Agricole. Potrivit procurorilor, în 18 septembrie 1998, în calitate de director al societăţii Gelsor, a luat dintr-un depozit 65.359 de acţiuni emise de SC Industrial Export SA, la preţul de 25.000 de lei fiecare, şi le-a remis unui intermediar care le-a vândut Băncii Agricole la un preţ de 765.000 de lei vechi bucata. Numai din această operaţiune a rezultat o pagubă de 50 de miliarde de lei, care nu a fost acoperită niciodată.
Hoţul strigă hoţii
În decembrie anul trecut, după ce s-a răspândit vestea că Nicolae Popa a fost reţinut de autorităţile indoneziene, Ovidiu Vântu caracteriza FNI drept o „uriaşă manipulare“ şi se declara solidar cu Nicolae Popa, „prietenul său“, pe care-l consideră nevinovat. „Ferească Dumnezeu! A fost o porcărie la vremea aceea. Din nefericire, a căzut victimă acestei manipulări uriaşe“, proclama SOV cu referire la vinovăţia lui Popa. În acest moment, fostul director al Gelsor se află încarcerat în Jakarta, de unde urmează a fi extrădat în România, preşedintele indonezian demarând procedurile în acest sens de pe data de 26 august.
Ioana Maria Vlas s-a întors după trei ani şi s-a predat autorităţilor române. Ulterior, a fost condamnată la 10 ani închisoare în dosarul FNI. În timpul procesului, Vlas a cerut de nenumărate ori să fie audiat şi S.O. Vântu. De fiecare dată, „creierul“ operaţiunilor financiare a refuzat să se prezinte la judecată, prin diferite tertipuri, cum ar fi schimbarea reşedinţei. După ce i-a aplicat mai multe amenzi, instanţa a renunţat să-l mai citeze, după ce au fost epuizate toate procedurile.
Trecutul penal al lui Vântu
Nu este pentru prima dată când Sorin Ovidiu Vântu este închis. În 1981, pe când avea 25 de ani şi era funcţionar contabil în cadrul Întreprinderii Comerciale de Stat pentru Mărfuri Alimentare Roman, a convins două gestionare de la chioşcurile pe care le avea în subordine că e bine să împartă între ei câştigul obţinut din vânzarea unor produse de patiserie. Vântu s-a ocupat de falsificarea actelor şi miliţia l-a prins. S-a ales atunci cu patru ani de închisoare. De altfel, Maria Vlas, întrebată cum comentează arestarea recentă a lui Vântu, a răspuns ironic: „Ei, lasă, că se descurcă el! A mai fost prin puşcărie“.
A doua condamnare a survenit în ianuarie 2007, când Judecătoria Sectorului 1 a decis că Vântu trebuie să execute doi ani închisoare în dosarul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID). A venit o singură dată la proces şi atunci a declarat că banii de constituire a BID erau pentru el, în acea perioadă, „mărunţiş pentru trabucuri“. Un an mai târziu, Tribunalul Bucureşti l-a achitat, dar procurorii au făcut recurs şi, în 20 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a decis încetarea procesului privind constituirea Băncii Internaţionale de Dezvoltare, în care Sorin Ovidiu Vântu a fost judecat pentru fals în declaraţii şi uz de fals, constatând că faptele s-au prescris.
Dosarul FNI a durat 10 ani, timp în care statul a cheltuit câte 700.000 de lei pentru fiecare termen de judecată. //
* * *
Rejudecarea dosarelor FNI şi FNA
Tot mai multe voci susţin că o inculpare a lui SOV în dosarele FNI şi FNA ar fi posibilă dacă prietenul Nicolae Popa ar depune mărturie împotriva sa. Conform procedurii de revizuire, Parchetul poate invoca faptul că la momentul judecăţii nu se cunoşteau toate datele dosarului şi că instanţa s-a pronunţat în necunoştinţă de cauză cu toate amănuntele cazului. Astfel, procurorii pot cere redeschiderea anchetei şi rejudecarea dosarului.
Obstrucţionarea justiţiei
„Orice sprijin acordat acestuia (lui Popa, n.r.) pentru a zădărnici, îngreuna executarea pedepsei constituie acte de obstrucţionare a justiţiei (...) care se accentuează, întrucât, deşi erau cercetaţi pentru favorizarea infractorului şi se aflau sub obligaţiile legale stabilite de organele judiciare încă din luna decembrie 2009, au continuat să desfăşoare activităţi de sprijin material în favoarea condamnatului.“ – extras din referatul procurorilor.
