Pe aceeași temă
O altă noutate a acestor alegeri este numărul mai mic de parlamentari faţă de legislatura actuală, precum şi introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din afara graniţelor, transmite News.ro.
Potrivit Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Astfel, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se determină prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.
Se reduce numărul aleşilor
Prin revenirea de la sistemul de vot uninominal la cel pe liste, se reduce numărul aleşilor de la 588 cât sunt în actualul legislativ la 464. Astfel, în noul Parlament vor fi 312 deputaţi, cărora li se adaugă cei 16 deputaţi ai minorităţilor naţionale (având în vedere că au fost respinse candidaturile aparţinând minorităţii turco-musulmane şi a ucrainenilor, deşi cei din urmă au reuşit să inscrie şase candidaturi în judeţul Maramureş, pentru colegiile obişnuite), şi 136 de senatori. La fel ca şi până acum, românii din afara graniţelor vor fi reprezentaţi de doi senatori şi patru deputaţi.
La alegerile din 11 decembrie românii vor putea vota doar la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde au domiciliul şi reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
Pragul electoral
Vor intra în Parlament partidele care îndeplinesc pragul electoral, adică 5% din totalul de voturi valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale. În cazul alianţelor electorale ori politice, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate din întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
În ceea ce priveşte candidaţii independenţi, aceştia vor obţine un mandat de parlamentar dacă obţin cel puţin un număr egal de voturi cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care candidează.
Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite în străinătate vor avea la dispoziţie trei variante de exercitare a dreptului de vot: prin corespondenţă, în cadrul secţiei de votare la care sunt arondaţi, în cadrul secţiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare sau institutele culturale din ţara de domiciliu sau de reşedinţă.
Pentru exercitarea votului prin corespondenţă, cetăţenii români s-au putut înscrie în Registrul Electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.
Alegătorii din străinătate care nu au optat pentru votul prin corespondenţă pot vota la secţia de votare din apropierea domiciliului sau reşedinţei, dacă sunt înscrişi în Registrul Electoral. Cei care nu sunt înscrişi în Registrul Electoral nu pot vota decât la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare sau institutele culturale.
417 secţii de votare în străinătat
Ministerul Afacerilor Externe a transmis AEP propuneri de înfiinţare a 417 secţii de votare pentru alegerile parlamentare în străinătate, cu 123 mai multe decât la prezidenţialele din 2014, majoritatea dintre acestea fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova, iar lista include şi cele 7 secţii solicitate de comunităţile din diaspora.
Au fost propuse spre înfiinţare în străinătate 417 secţii de votare, respectiv cu 111 secţii de votare mai multe decât numărul celor înfiinţate în contextul alegerilor parlamentare din 2012 şi cu 123 de secţii de votare mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014.
Dintre cele 417 secţii, 193 vor fi organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale, 217 secţii reprezintă propuneri motivate ale MAE, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul electoral până la data de 14 septembrie 2016.
