Pe aceeași temă
Europarlamentarul PMP, Eugen Tomac, a scris, într-o postare pe Facebook, că pe data de 19 decembrie 2022 Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care îi cere Austriei să aplice legislația Schengen și să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea legislației Schengen privind returnarea migranților.
Astfel că refuzul de accepta intrarea României în Schengen pentru a se limita imigrația ilegală nu are temei, din moment ce s-a constat de mai bine de doi ani, că Austri nu s-a adoptat legislația națională la regulamentele Schengen privind returnarea migranților.
„Prin urmare, toate acuzațiile la adresa României au avut la baza o teză falsă. Problematica imigranților din Austria este de fapt o problemă veche internă, și nu una descoperită recent de Nehammer care, înainte de a fi cancelar, a fost ministru de Interne și avea obligația să-și alinieze legislația internă la cea europeană”, scrie Tomac. Potrivit europarlamentarului PMP, documentul reprezintă încă o probă în plus în cazul în care România va ataca, la Curtea de Justiției a Uniunii Europene, votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, prin care Austria s-a opus extinderii Schengen.
Cererea României de aderare la Spațiul Schengen a fost respinsă în Consililul JAI din 8 decembrie, din cauza veto-ului austriac deși celelate 26 de state membre ale UE au fost de acord. Olanda a votat și ea împotriva aderării României, dar doar pentru că suntem „la pachet cu Bulgaria”, țară față de care se opune la intrarea în Schengen, considerând că situația de la frontiera cu Turcia nu este bine gestionată. În schimb, cererea Croației a fost acceptată, aceasta intrând în Schengen de la 1 ianuarie 2023.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Ftomaceugen%2Fposts%2Fpfbid0RLqjjm1UZR8h62DSQ4sCsWnU5VrAZ7q91ix1iYiLZKHrvesF2wvXW1TFumh2v5ofl&show_text=true&width=500" width="500" height="737" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe>
Postarea lui Eugen Tomac:
”Documentul care anulează poziția Austriei în ceea ce privește extinderea Schengen
Cancelarul Nehammer a justificat boicotul privind accesul României în spațiul Schengen acuzând țara noastră și Bulgaria că nu avem capacitatea de a gestiona frontierele UE conform legislației Schengen.
Doar că aflăm de la Consiliul Uniunii Europene că acesta a adoptat, pe 19 decembrie 2022, o decizie prin care îi cere Austriei să aplice legislația Schengen și să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea legislației Schengen privind returnarea.
Documentul adoptat scoate în evidență faptul că Austria nu a operat o serie de modificări legislative ce țin de implementarea legislației Schengen.
În acest sens, Recomandarea Consiliului Uniunii Europene cere expres Austriei să modifice legislația internă și să transpună Directiva privind returnarea în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Cel puțin cinci articole din Directiva 2008/115/CE trebuie implementate în legislația austriacă privind intrarea și returnarea, aspecte ce reprezintă deficiențe majorare în implementarea legislației europene cu privirea la gestionarea migrației.
În concluzie, acest document demonstrează cât se poate de clar și de limpede că Austria nu și-a adaptat legislația internă pentru a gestiona eficient problematica migrației, fapt constatat încă din 2020 de către Comisia Europeană.
Prin urmare, toate acuzațiile la adresa României au avut la baza o teză falsă. Problematica imigranților din Austria este de fapt o problemă veche internă, și nu una descoperită recent de Nehammer care, înainte de a fi cancelar, a fost ministru de Interne și avea obligația să-și alinieze legislația internă la cea europeană.
Acest document reprezintă încă o probă în plus în cazul în care vom ataca, la Curtea de Justiției a Uniunii Europene, votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.
Vot prin care Austria ne-a îngrădit nejustificat dreptul de a circula liber prin Uniunea Europeană”.
Ce prevăd recomandările Consiliului Uniunii Europene ”privind abordarea deficiențelor identificate în evaluarea din 2020 a aplicării de către Austria a acquis-ului Schengen în domeniul returnării”
”CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului
Schengen1, în special articolul 31 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și
de abrogare a Deciziei Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a Acordului Schengen2, în special articolul 15,
având în vedere propunerea Comisiei Europene, întrucât:
(1) Scopul prezentei decizii este de a recomanda Austriei să întreprindă acțiuni de remediere pentru a aborda deficiențele identificate în cursul evaluării Schengen efectuate în 2020 în domeniul returnării. În urma evaluării, prin Decizia de punere în aplicare C(2021) 2850 a Comisiei, s-a adoptat un raport privind constatările și analizele, în care sunt enumerate bunele practici și deficiențele identificate cu ocazia evaluării.
(2) Articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen prevede că, pentru evaluările efectuate înainte de 1 februarie 2023, adoptarea rapoartelor de evaluare și a recomandărilor se efectuează în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, în special articolul 15.
(3) Utilizarea extinsă a mandatului Frontexului în domeniul returnării, în special în ceea ce privește dezvoltarea unui sistem informatic național interconectat cu platforma integrată de
gestionare a returnărilor gestionată de Frontex, este considerată o bună practică ce contribuie în mare măsură la eficiența politicii austriece în materie de returnare.
(4) Având în vedere importanța respectării acquis-ului Schengen, în special a Directivei 2008/115/CE, ar trebui să se acorde prioritate punerii în aplicare a recomandărilor 1, 3, 4 și 8.
(5) Pentru a asigura o aplicare uniformă a Directivei privind returnarea, în conformitate cu jurisprudența relevantă a CJUE, punerea în aplicare a recomandării 1 urmează să fie sprijinită de discuțiile specifice din cadrul Grupului de contact privind returnarea.
Clarificarea respectivă a interpretării recomandării menționate nu ar trebui să aducă atingere punerii în aplicare a recomandărilor [celorlalte recomandări ale] Consiliului care abordează deficiențele identificate în evaluările efectuate în temeiul Regulamentului nr. 1053/2013 al Consiliului.
(6) Prezenta decizie ar trebui să fie transmisă Parlamentului European și parlamentelor naționale ale statelor membre. În termen de două luni de la adoptarea acesteia, Austria ar trebui să elaboreze, în temeiul articolului 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului, un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor care vizează remedierea eventualelor deficiențe identificate în raportul de evaluare și să transmită planul respectiv Comisiei și Consiliului,
RECOMANDĂ Austriei:
Proceduri de returnare
1. să prevadă, în toate deciziile de returnare emise pentru resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, obligația de a părăsi teritoriul tuturor statelor spațiului Schengen pentru a ajunge într-o anumită țară terță, în conformitate cu articolul 3 punctele 3 și 4 din Directiva 2008/115/CE; să ia măsuri pentru a se asigura că, atunci când țara terță de returnare nu a fost specificată în decizia de returnare din cauza imposibilității de a o identifica în conformitate cu dreptul intern sau cu practica juridică națională, principiul nereturnării este respectat;
2. să modifice dreptul intern în vederea transpunerii corecte a articolului 3 punctul 3 din Directiva 2008/115/CE;
Garanții procedurale
3. să modifice dreptul intern astfel încât căile de atac împotriva deciziilor de returnare, în cazul în care decizia ar expune resortisantul unei țări terțe riscului real de a fi supus unui tratament contrar articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului sau articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE, să aibă efect suspensiv cel puțin până când instanța va hotărî dacă acordă sau nu un efect suspensiv căii de atac; Interdicții de intrare
4. să modifice dreptul intern în ceea ce privește durata interdicțiilor de intrare pentru a alinia legislația la dispozițiile Directivei 2008/115/CE;
5. să modifice dreptul intern pentru a se asigura că interdicțiile de intrare sunt emise în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE;
Luarea în custodie publică
6. să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de luare în custodie publică din centrele de cazare, asigurându-se că centrele de cazare sunt concepute într-un mod care să reflecte natura luării în custodie publică, că resortisanții țărilor terțe sunt, în principiu, ținuți în custodie publică în regim deschis, că se oferă mai frecvent o gamă mai largă de activități recreative organizate și că toate camerele și spațiile comune sunt dotate în mod corespunzător și se află în stare bună;
7. să ia măsurile necesare pentru a permite ca vizitele în centrul de detenție al poliției Roßauer Lände și în centrul de detenție al poliției Hernalser Gürtel să aibă loc într-un mediu care respectă dreptul la viață privată și la viața de familie;
8. să se asigure că minorii ținuți în custodie publică sunt separați în toate circumstanțele de adulți cu care nu sunt înrudiți, să modifice legislația națională relevantă astfel încât obligația de a oferi cazare și îngrijire adecvată vârstei lor să se refere și la minorii cu vârsta de peste 16 ani și să alinieze practica în consecință;
9. să se asigure că se efectuează o evaluare individuală înainte de a se decide cu privire la utilizarea perchezițiilor corporale și să ia în considerare utilizarea unor metode mai puțin intruzive;
Returnările forțate
10. să ia măsuri pentru a spori eficacitatea sistemului de supraveghere a returnării forțate, inclusiv prin supravegherea returnărilor forțate efectuate cu zboruri regulate și prin extinderea domeniului de aplicare al activității de supraveghere la toate fazele operațiunii de returnare forțată.”
