Pe aceeași temă
Instanţa a respins atât cererea de suspendare, cât şi soliciarea de anulare a OUG 14 formulate de Luiza Căzănescu, în februarie. Decizia nu este definitivă, conform News.ro.
"Admite excepţia inadmisibilităţii cererilor reunite având ca obiect anulare şi suspendare executare. Respinge aceste cereri (anulare şi suspendare) ca inadmisibile”, se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.
Luiza Căzănescu a declarat recurs, care se va judeca la instanţa supremă, după ce Curtea de Apel Bucureşti va motiva şi va comunica decizia.
Prin aceeaşi decizie, Curtea de Apel Bucureşti a respins şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 14, instanţa apreciind că cererea este inadmisibilă. Şi această decizie poate fi atacată cu recurs.
Guvernul a adoptat, în seara zilei de 31 ianuarie, OUG 13, prin care erau modificare codurilor penale. Cinci zile mai târziu, în 5 februarie, Guvernul a abrogat OUG 13 tot prin Ordonanţă de Urgenţă.
După ce au fost adoptate de Senat şi de Camera Deputaţilor, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în 24 februarie, legile de respingere a OUG 13 şi de aprobare a OUG 14.
Două procese pentru suspendarea/ anularea OUG 14
Luiza Căzănescu şi SC Luisa Casa de Modă SRL au deschis, în 10 februarie, la Curtea de Apel Bucureşti, câte două procese pentru suspendarea, respectiv anularea OUG 14.
Luiza Căzănescu a fost printre cei care a participat, în 30 ianuarie, la dezbaterea privind graţierea şi modificarea codurilor penale, organizată de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache. Ea i-a cerut atunci lui Iordache "să fie bărbat de stat", să promoveze aceste legi şi "să lupte împotriva securităţii care a invadat toate organismele statului", precizând că are 800 de dosare civile şi 46 de dosare penale. Afirmaţiile Luizei Căzănescu au stârnind proteste din partea celor care erau în sala de dezbatere.
Condamnată, în prima instamşă, la trei ani şi două luni de închisoare
Căzănescu a fost condamnată de Tribunalul Dâmboviţa, în 15 iulie 2016, la trei ani şi două luni de închisoare, fiind acuzată de complicitate la abuz în serviciu. Decizia nu a fost definitivă, recursul judecându-se, în prezent, la Curtea de Apel Ploieşti.
Luiza Căzănescu, administrator al SC Luisa Casa de Modă SRL, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA la 3 decembrie 2010, alături de alte cinci persoane, acuzate şi ele de abuz în serviciu.
Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2003 - octombrie 2005, inculpaţii Marius Daniel Pietricică, în calitate de director ARDAF Dâmboviţa, Marius Cristian Stan, în calitate de director adjunct asigurări ARDAF Dâmboviţa, Loredana Silvia Iacob, şef birou contabilitate şi Cristina Sânpetrean, inspector verificator în cadrul SCAsigurare Reasigurare ARDAF SA - Sucursala Dâmboviţa, au aprobat încheierea mai multor contracte (de consultanţă, de închiriere şi de marketing) între ARDAF Dâmboviţa şi firmele reprezentate de Luiza Căzănescu şi Ioan Igescu în condiţii nelegale şi cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, derularea acestora fiind, de asemenea, contrară normelor ARDAF şi prevederilor legale.
Contractele de consultanţă vizau promovarea şi vânzarea poliţelor "Căminul", asigurări de sănătate şi asigurări de viaţă, instruirea agenţilor de asigurări şi distribuirea de fluturaşi publicitari, iar contractele de marketing aveau ca obiect prestarea serviciilor de promovare şi publicitate a produselor de asigurare ARDAF, mai arată anchetatorii.
"Aceste contracte au fost decontate în condiţiile în care inculpatul Igescu Ioan, prin SC GTransoceanic SRL. nu a prestat niciun serviciu în favoarea ARDAF iar Căzănescu Luiza nu a respectat clauzele contractuale în integralitatea lor", potrivit DNA.
Prejudiciul adus ARDAF Bucureşti în acest caz ar fi fost de 6,7 milioane de lei (1,8 milioane de euro, la cursul din octombrie 2005), sumă pentru care ARDAF s-a constituit parte civilă în dosar, au mai susţinut procurorii.
Şi un fost fostului primar a cerut în instanţă anularea OUG 14
Fostului primar al oraşului Năvodari Nicolae Matei a cerut, de asemenea, în instanţă anularea OUG 14, solicitarea acestuia fiind respinsă în 20 aprilie, de Curtea de Apel Constanţa, ca inadmisibilă.
Nicolae Matei a fost condamnat, în februarie 2016, de Curtea de Apel Constanţa, la un an şi jumătate de închisoare cu executare pentru dare de mită, fiind încarcerat atunci la Penitenciarul Poarta Albă şi eliberat patru luni mai târziu.
