Pe aceeași temă
Forumul Judecătorilor a transmis președintelui României și președinților celor două Camere ale Parlamentului o solicitare privind consultarea Comisiei de la Veneția pentru modificările aduse legilor Justiției.
"Dezbaterea parlamentara desfasurata cu privire la proiectele de lege mentionate a ignorat punctul de vedere covarsitor majoritar al magistraturii si avizele consecutive negative emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii", in pofida recomandarilor raportului MCV ca Guvernul si Parlamentul "sa tina seama in mod corespunzator de consultarile cu autoritatile relevante si cu partile interesate in cadrul procesului decizional si in activitatea legislativa", atrag atenția judecătorii. Ei amintesc faptul că secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, i-a trimis o scrisoare presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, in care i-a sugerat sa sesizeze Comisia de la Venetia a CoE in privinta reformelor legislative din justitie adoptate de Parlamentul de la Bucuresti, aratand ca "o opinie din partea Comisiei de la Venetia ar aduce claritate in ce priveste compatibilitatea acestor texte cu standardele fundamentale ale statului de drept."
Lista textelor de lege despre care judecătorii consideră că ridică semne de întrebare și necesită consultarea Comisiei de la Veneția:
- Conditiile necesare angajarii raspunderii materiale a magistratilor, nou introduse in privinta magistratilor din Romania, sunt compatibile cu standardele acceptate intr-un stat de drept ?
- Crearea unei sectiei speciale pentru cercetarea infractiunilor din justitie in cadrul PICCJ poate fi sustinuta, intr-un stat de drept, de necesitatea de a preveni ori combate fenomene infractionale (inexistente) la nivelul magistraturii?
- Conditiile impuse in materia incompatibilitatilor si interdictiilor magistratilor romani, extrem de restrictive, sunt compatibile cu standardele acceptate intr-un stat de drept si cu reglementarile majoritatii statelor membre in Consiliul Europei ?
- Mecanismul promovat pe Parlamentul Romaniei si interpretat de Curtea Constitutionala este de natura sa creeze un raport de echilibru intre puterile statului, prin prisma faptului ca decizia-cheie revine, in situatia numirilor in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul PICCJ, DNA si DIICOT, ministrului justitiei? Reprezinta acesta un sistem mai robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt?
- Poate fi ingradit dreptul judecatorilor Curtii Constitutionale de a formula opinii separate si concurente? In caz afirmativ, aceasta cenzura poate fi dispusa de presedintele Curtii Constitutionale
- Verificarea constitutionalitatii hotararilor judecatoresti de Curtea Constitutionala a Romaniei, organ special si specializat, aflat in afara sistemului
- judiciar national, pe calea plangerii de neconstitutionalitate (asa cum Curtea Constitutionala a decis obligatoriu prin Decizia nr.377 din 31 mai 2017, prin care s-a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata cu privire la art.II si III din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.95/2016), este de natura sa afecteze fundamentele statului de drept, inclusiv dreptul la un proces echitabil
