Pe aceeași temă
Premierul a precizat că, în situaţia în care criza datoriilor a afectat statele UE, este foarte dificil pentru o ţară să mai găsească împrumuturi din piaţa internaţională de capital. Dacă nu aplică aceste măsuri, deficitul fiscal al României ar urca la 9,8% din PIB şi statul ar trebui să împrumute 11 miliarde de euro pentru a-l acoperi, a spus Boc. Chiar şi cu aplicarea acestor măsuri statul are nevoie în 2010 de suma de 8 miliarde de euro pentru a-şi acoperi deficitele. Iată de ce sunt esenţiali banii pe care bugetul îi va primi de la finanţatorii internaţionali până la finalul anului, deci de continuarea acordului cu FMI. România contează pe 2,3 miliarde de euro de la CE şi pe 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială, bani destinaţi finanţării deficitului bugetar, separat de suma de 2,5 miliarde de euro pe care FMI o dă BNR şi care serveşte consolidării rezervelor valutare, a adăugat premierul.
Emil Boc a comparat efectele economice ale pachetului de măsuri de austeritate cu acelea ale variantei propuse de Fond, de majorare a TVA la 24%, a cotei unice la 20%, în paralel cu reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu 20%. Potrivit estimărilor Institutului de Prognoză, creşterea taxelor ar fi avut ca efect inflamarea inflaţiei până la 10%, care ar fi tăiat puterea de cumpărare a oamenilor, reluarea creşterii economice ar fi compromisă, iar investiţiile străine directe ar îngheţa. „Cursul euro/leu ar creşte substanţial, în cazul majorării cotei unice şi a TVA. Mi-e şi frică să avansez o cifră“, a spus Boc. Peisajul catastrofic al variantei de majorare a birurilor se completează cu amplificarea şomajului şi a fenomenului muncii la negru.
