Pe aceeași temă
Magistratii ICCJ au confirmat deciziea de "Respinge ca nefondate a constestatiile", luata, la finalul anului 2017, de Curtea de Apel Bucuresti, scrie ziare.com.
Instanta a constatat atunci legalitatea actelor de urmarire penala si a probelor stranse de procurorii anticoruptie la dosar. In consecinta, magistratul a dispus inceperea judecarii pe fond a dosarului. Decizia Inaltei Curti este definitiva.
Care sunt acuzatiile DNA
In mai 2017, procurorii DNA i-au trimis in judecata la instanta suprema pe fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului Elena Udrea, pe care il acuza de instigare la luare de mita si spalare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mita, pe Ioana Basescu, fiica cea mare a fostului presedinte Traian Basescu, pentru instigare la delapidare si instigare la spalarea banilor si pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societati comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.
De asemenea, DNA a dispus trimiterea in judecata a lui Dan Andronic pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului.
Procurorii mentioneaza in rechizitoriu ca in cursul anului 2009, in contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, au fost colectate sume de bani provenite din infractiuni de coruptie, delapidare si evaziune fiscala care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate in campania electorala.
Potrivit procurorilor, legatura dintre persoanele care obtineau banii pe cale nelegala si prestatorii de servicii legate de campanie era facuta de catre Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidati si, din aceasta pozitie, coordona atat achizitiile de servicii de campanie, cat si persoanele care au actionat ca intermediari pentru platile realizate, astfel incat sumele de bani sa ajunga la societatile prestatoare.
Remiterea foloaselor infractionale era disimulata prin contracte fictive incheiate cu firme care prestau in realitate servicii in cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradala, tiparire de afise, reclame publicate in mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole si prestarea de servicii de consultanta, mentioneaza procurorii DNA.
