Pe aceeași temă
În mesajul său, ”Revoluția Română – 29 de ani”, publicat sâmbătă pe blogul său, fostul președinte nu spune nimic despre inculparea sa, în urmă cu o zi, în dosarul Revoluției.
Mesajul integral:
”Se implinesc 29 de ani de la Revolutia Romană, din decembrie 1989, un act de demnitate al poporului român, care iși va păstra semnificația în timp, indiferent de manipulările mediatice și politice, indiferent de ceea ce spun și vor spune detractorii ei.
O revoluție este în acelaș timp un eșec, și o victorie. Un eșec al vechiului sistem politic, incapabil de dialog cu cetățenii, incapabili să mai administreze o țară și, nu în cele din urmă, rupt de realitate și surd la vocea poporului. O Revoluție este o victorie a voinței populare, a nevoii de schimbare.
Mă tem că, uitând cele întâmplate în regimurile dictatoriale, uitând sacrificiile celor care au luptat pentru libertate și democrație, se pot pregăti condițiile unor noi schimbări violente, pentru că ruptura între baza și elitele societăților se adâncește, iar binele public este pus între paranteze.
România trebuia să se schimbe în 1989. Putea s-o facă pașnic, dacă reușea să construiască o alternativă la guvernarea momentului, iar puterea de atunci ar fi acceptat un partener de dialog pentru o ieșire negociată din totalitarism, precum s-a întâmplat în Polonia. Și aș sublinia că nu degeaba forța motrice a schimbării în Polonia s-a numit ” Solidaritatea”. O alternativă se construiește pe solidaritatea celor care doresc schimbarea.
Am avut, în acești 29 de ani, începând cu zilele revoluției, atât momente impresionante de solidaritate, dar și momente de vrajbă, de divizare, de confruntare. Cu toate acestea am reușit să îndeplinim, punct cu punct, Programul Revoluției, enunțat în seara zilei de 22 decembrie 1989. Cine și-ar fi închipuit atunci că după nici trei decenii România va ajunge să prezideze, practic, Uniunea Europeană pentru șase luni de zile? Este cea mai palpabilă dovadă a succesului Revoluției!
România s-a schimbat enorm. Și în bine, dar și în rău. Ca orice schimbare, ea are și părți pozitive, dar și părți negative. Cel mai mare pericol pentru democrație, în România, dar și în Europa, îl reprezintă adâncirea inegalităților economice și sociale. Iar contestarea puterii politice se manifestă în întreaga Uniune Europeană. Populism, naționalism, extremisme de tot felul, și putere politică incapabilă să-și mai asume responsabilitățile care îi revin, toate astea scot oamenii în stradă.
Adevăratul omagiu, și manifestarea recunoștinței față de cei care au reușit să ne aducă libertatea după decenii de totalitarisme, este păstrarea democrației și a libertătii. Politicul trebuie să reziste tentației, autoritarismului, antecamera totalitarismului. Împreună, și dincolo de ce ne desparte, până la urmă în mod firesc, putem și trebuie să apărăm ceea ce am câștigat în decembrie 1989, și în același timp să corectăm ceea ce am făcut greșit, de atunci până acum.”
