Pe aceeași temă
La primul termen în apelul lui Vâlcov, pe 16 aprilie, instanța i-a aprobat amânarea până pe 11 iunie pentru a-și angaja apărător. Președintele completului a anunțat în sală de judecată că este singurul termen pe care instanța îl acordă pentru lipsă de apărare și angajarea unui avocat pentru Darius Vâlcov.
Dosarul va fi judecat de un complet de 5 judecători, respectiv completul 3 penal. Acest complet este format din: Luciana Mera, Ioana Bogdan, Lavinia Lefterache, Marius Foitoş, Ana Hermina Iancu. Supleanţi sunt: Rodica Aida Popa, Geanina Arghir, Maricela Cobzariu, Andrei Claudiu Rus, Ioana Alina Ilie, scrie G4Media.ro.
În 3 iunie, la câteva zile de la încarcerarea lui Liviu Dragnea, Darius Vâlcov a demisionat din funcția de consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă. Demisia nu a fost una surprinzătoare, în condițiile în care Vâlcov este unul dintre oamenii cei mai apropiați lui Liviu Dragnea, iar după condamnarea fostului lider al PSD aceștia au fost înlăturați din funcții, unul câte unul.
Acuzațiile procurorilor
Darius Vâlcov a fost condamnat în 8 februarie 2018 de instanța supremă la opt ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă. Darius Vâlcov ar fi săvârșit faptele de care este acuzat în perioada în care era primar al municipiului Slatina. El a primit o condamnare de patru ani de închisoare pentru trafic de influență, șase ani pentru spălare de bani și doi ani pentru operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția. De asemenea, instanța a decis menținerea sechestrului instituit în acest dosar pe bunuri și conturi ale fostului consilier al premierului.
Vâlcov a fost trimis în judecată, în mai 2015, pentru trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată. Alături de Vâlcov sunt judecați Lucian Petrut Șușală (fost șofer al lui Darius Vâlcov), Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, Petre Bogdan Timofte și Constantin Tomescu.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Bernă, administratorul companiei Tehnologică Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus că, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apa Olt SĂ), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicesti, Piatră Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea și reabilitarea sistemelor de apa și apa uzată în județul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apa Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Scornicesti și Potcoava", "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în municipiul Slatina" și "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecință, Tehnologica Radion a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa și apa uzată în județul Olt", fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.
Conform DNA, Theodor Berna și Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologică Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apa Olt efectua plăți în contul societății.
De asemenea, în perioada aprilie-decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei). În plus, în perioada 2012-2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, sumă de 3.080.000 lei, spun procurorii DNA.
Motivarea deciziei de condamnare : Vâlcov a cerut să fie supus detectorului de minciuni, dar a mințit când a fost întrebat dacă a luat mită
Motivarea sentinței de condamnare a lui Darius Vâlcov a fost finalizată în 28 februarie 2018, la mai bine de un an de la pronunțarea deciziei.
Darius Vâlcov a cerut să fie supus testului cu detectorul de minciuni și chiar a sugerat întrebarea, doar că testul poligraf a arătat că a mințit în momentul în care a fost întrebat dacă a primit de la omul de afaceri Theodor Berna suma de 6 milioane de lei, arată magistrații instanței supreme în motivarea deciziei.
Inițial, Vâlcov ar fi cerut 15 milioane de lei, adică un comision de 20 la sută din valoarea unor contracte pe care a promis că i le va atribui acestuia - în principal, lucrări de canalizare pe care firma omului de afaceri urma să le execute pe durata a trei-patru ani. De asemenea, i-ar fi promis acestuia că va interveni inclusiv la instituția care rezolvă contestațiile în cazul licitațiilor, dar și la magistrații Curții de Apel, care ar putea fi sesizați cu astfel de contestații, astfel încât Theodor Berna să obțină acelea contracte.
Magistrații mai arată că Darius Vâlcov "a deturnat prestigiul funcției publice pe care o deținea". Darius Vâlcov s-a plâns judecătorilor de condițiile de detenție, inclusiv din arestul Poliției Capitalei, unde ar fi stat într-o încăpere de 2 pe 3 metri, cu alți șapte arestați. Avea patul de sus, nu avea oxigen, iar acesta a fost motivul pentru care a decis să și recunoască o parte dintre fapte.
