Pe aceeași temă
. „Mobilitatea în funcţia publică” li se aplică mai multor astfel de funcționari. Toţi au însă un lucru în comun: au absolvit un master la Academia Națională de Informații a SRI sau sunt absolvenți ai Academiei Naționale de Informații şi câştigă sume importante de la stat.
„Capturarea politicii de către servicii secrete şi militari nu este nicăieri în regiune atât de mare ca în România, unde procesul a dus la o accentuată contra-selecţie, împingând la vârf doar holograme – oameni vulnerabili şi dispensabili, ce nu pot avea o carieră fără protecţia epoleţilor, uniţi într-o francmasonerie a sfertodocţilor şmecheri”, notează Sorin Ioniţă de la Expert Forum într-un comentariu pe contributors.ro.
Sursa foto: News.ro
Elena Petrașcu este o obișnuită a funcțiilor de conducere la stat, fie în ministere, fie în companiile cu capital de stat.
Elena Petraşcu e absolventă a Facultăţii de Drept (1995) şi a Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (2010), potrivit Adevărul.
Ultimul său job a fost la Portul Constanța, unde a fost președinte al Consiliului de Administrație începând cu 2018.
A fost dată afară în aprilie 2021 de ministrul Transporturilor de la acel moment, Cătălin Drulă, după ce două rapoarte ale Corpului de control, precum și o decizie în primă instanță aratău că numirea sa a fost făcută în urma unor vicii procedurale. În februarie 2021, ea fusese adată afară și de Stelian Ion din funcția de secretar general al Ministerului Justiției, funcție în care fusese numită de predecesorul acestuia, Cătălin Predoiu, în 2020.
În februarie 2021, premierul Florin Cîțu a recuperat-o și a mutat-o în funcția de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Elena Petrașcu a intrat în atenția presei după ce, datorită cumulului de funcții, a ajuns să câștige în perioada guvernării PSD peste 600.000 de lei anual de la stat. Ea a fost promovată de-a lungul timpului în consilii de administrație lae Portul Constanța, CFR Infrastructură, Eximbank, Registrul Auto Român, Telekom.
Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
Dragoș Ionuț Bănescu este un alt astfel de caz. Pe 17 decembrie 2021, el a fost numit prin decizie a premierului Nicoale Ciucă în funcția de secretar general adjunct al Ministerului Muncii.
În septembrie anul trecut, fusese numit de premierul Cîțu într-o poziție similară la Ministerul Justiției. ”Domnului Dragoș Bănescu i se aplică mobilitatea în funcția publică de secretar general adjunct din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în funcția publică de secretar general adjunct la Ministerul Justiției”, suna decizia de numire a lui Bănescu la MJ.
Dragoș Bănescu este unul dintre cei mai mobili și transpartinici funcționari din aparatul de stat din România. Între 2008-2010, el a absolvit un program de master la Academia Națională de Informații.
A trecut de-a lungul timpului prin numai puțin de 17 Consilii de Administrație ale unor companii strategice, în special din domeniul energiei. Potrivit Libertatea.ro, Bănescu a făcut parte din următoarele CA-uri: Romatsa, CEC, Electrica S.A, Romgaz, Eximbank, Electrica Muntenia Sud, Hidroelectrica, Consiliul Național de Integritate, Transelectrica, Administrația Apelor Române, Romsilva, Societatea Comercială de Tratament Balnear și Recuperarea Capacității de Muncă, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină, Institutul Național de Cercetări Aerospațiale Electromecanica Ploiești, Nuclearelectrica, Loteria Română și mai nou Institutul Național de Cercetări Aerospațiale.
Sursa foto: Libertatea
În octombrie 2021, Georgeta Bumbac, fina baronului PSD Felix Stroe, a fost numită de liberali administrator neexecutiv la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
Pe vremea premierului Viorica Dăncilă, Georgeta Bumbac a fost director general la Ministerul Sănătății. Face parte și din CA la Administraţia Canalelor Navigabile și a fost în CA la CNAIR. Potrivit declarației de avere din octombrie 2021, ea a raportat un venit anual de peste 143.000 de lei de la Ministerul Sănătății, peste 26.000 de lei de la CNAB și peste 85.000 de lei de la Administraţia Canalelor Navigabile.
Este considerată o apropiată a omului de afaceri Cristi Burci, patronul Adevărul, anchetat de DIICOT și fugit în Dubai. Georgeta Bumbac este funcţionar public de peste 20 de ani. A trecut și ea pe la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”.
Sursa foto: Agerpres
Judecătorul Silviu-Gabriel Barbu este șef al Corpului de Control al premierului, din ianuarie 2021, când a fost numit de premierul Florin Cîțu. A fost magistrat detaşat la MAE și provine de la Curţile de Apel Bucureşti şi Braşov.
În 2019, Silviu Barbu a judecat unul dintre procesele dintre MAPN şi preşedintele Klaus Iohannis privind prelungirea cu încă un an a mandatului şefului Armatei, generalul Nicolae Ciucă, actualul ministru al Apărării. Judecătorul Barbu i-a dat dreptate președintelui Klaus Iohannis.
Este soțul judecătoarei Elena Barbu de la Înalta Curte. În decembrie 2019, judecătoarea Elena Barbu a fost numiă la Secţia penală a ÎCCJ de Secţia pentru judecători a CSM, dominată de fosta şefă a Consiliului Lia Savonea. Ea a fost promovată la Înalta Curte de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader. Silviu Barbu a absolvit în 2015 cursurile Colegiului Național de Informații din cadrul Academiei Nationale de Informații – instituția de învățământ a SRI, potrivit CV-ului său. În 2007 a absolvit și un curs al Colegiului Naţional de Apărare de la Universitatea Naţională de Apărare.
articolul integral pe G4Media
