Pe aceeași temă
Președintele Iohannis a declarat în cadrul conferinței comune cu premierul slovac că s-a discutat despre viitoarea Președinție a României la Consiliul Uniunii Europene, despre viitorul Europei, ieșirea Marii Britanii din UE, extinderea Uniunii, precum și despre NATO și Summitul celor Trei Mări care se va desfășura la București.
”Relaţiile dintre România şi Slovacia sunt excelente, am subliniat amândoi acest lucru şi, dacă îmi permiteţi să folosesc aşa o sintagmă, ne-am exprimat mulţumirea faţă de această stare de fapt. Aceste relaţii sunt foarte bune în plan politic, sunt foarte bune şi în creştere în plan economic, dar o menţiune specială am ţinut să fac, aceste relaţii se datorează într-o măsură semnificativă şi comunităţilor, respectiv comunitatea românească din Slovacia, care este foarte bine primită şi foarte bine integrată şi comunităţii slovace din România care, de asemenea, este foarte bine integrată”, a mai declarat preşedintele.
Cei doi înalţi oficiali au discutat şi despre următorul buget al Uniunii, despre nevoia de consolidare a proiectului european şi au evidenţiat importanţa Summitului care va fi organizat anul viitor, la Sibiu, destinat viitorului Uniunii Europene.
”Este o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană, euroscepticismul este în creştere, Brexit-ul bate la uşă şi cred că trebuie să redăm europenilor sentimentul de siguranţă şi de bun-mers al Uniunii. Pentru asta este, evident, nevoie să lucrăm în foarte multe planuri. Şi, împreună cu domnul prim-ministru, am găsit aici o cale comună interesantă, prin faptul că România va prezida Consiliul Uniunii, iar Slovacia va prezida mai multe formate, de exemplu, OCDE-ul va fi prezidat şi am primit, cu mulţumiri, suportul domnului prim-ministru pentru ca România să devină membră. Aceste formate ne vor permite în cursul anului viitor armonizări suplimentare în foarte multe dosare”, a afirmat Klaus Iohannis.
Preşedintele a spus că unul dintre dosarele mai complicate se referă la bugetul viitor al Uniunii. ”Aici am căzut de acord că foarte multe sectoare trebuie să fie finanţate în continuare corespunzător, de exemplu, coeziunea şi agricultura. Pe de altă parte, sunt sectoare noi care trebuie finanţate şi trebuie să ţinem cont şi de faptul că Brexit-ul va produce o diminuare a bugetului. Suntem de părere că o alocare naţională un pic crescută este o soluţie potrivită pentru această problemă. Aceasta este şi poziţia pe care România a avut-o în cadrul negocierilor de până acum”, a precizat şeful statului.
