Iohannis: România nu va ataca la CJUE decizia pe Schengen / Nu dorim decuplarea de Bulgaria

L. G. | 14.12.2022

Klaus Iohannis a declarat miercuri, înainte de Consiliul European, că România nu va boicota Austria în cadrul instituțiilor europene și că aderarea la Schengen e posibilă în 2023.

Pe aceeași temă

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri la Bruxelles că statul român nu va boicota Austria, pledând pentru rezolvarea diferendului cu Austria pe Schengen pe calea diplomației. Iohannis a mai spus de asemenea că România nu va ataca Curtea de Justiție a UE veto-ul austriac.

Șeful statului a spus că va ridica chestiunea Schengen la Consiliul European din 15 decembrie, dar a avertizat că e greu de crezut că va putea obține o schimbare a atitudinii Austriei de pe o zi pe alta.

Întrebat dacă vrea o decuplare de Bulgaria, președintele Iohannis a respins ideea, adăugând că varianta propusă de ministrul Lucian Bode la Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost decuplarea celor două țări, ci decalarea termenelor de intrare în Schengen.

Iohannis a mai spus că speră ca în 2023 România să intre în Schengen și a respins orice vină a oficialilor români, arătând că vina aparține Austriei, care și-a schimbat subit poziția din rațiuni de politică internă.

Principalele declarații ale președintelui Iohannis:

  • Avem o agendă bogată, inclusiv pe energie. Miniștrii energiei nu s-au înțeles azi-noapte, dar noi vom continua discuțiile

  • Sunt teme pe care eu le voi ridica – tema Schengen. Săptămâna trecută, miniștrii de Interne în Consiliul JAI nu au reușit să aprobe intrarea României în Schengen. Se pune problema cum continuăm. Noi românii vrem să fim parte din Schengen, e obiectiv principal pentru mine ca președinte

  • Avem două probleme. Atitudinea Austriei, care e rezervată, recent cancelarul a spus că acest vot înseamnă o amânare, nu un „NU” definitiv. E o nuanțare a poziției. Avem însă și a doua problemă: votul Olandei a fost mixt, DA pentru România, pentru Bulgaria a fost jumătate NU. Nu a fost un NU definitiv, e dorința unei amânări până când se rezolvă anumite probleme în Bulgaria

  • Acest moment poate fi tratat într-o singură cheie. Cu diplomație. Orice altceva este exclus.

  • Am auzit nenumărate opinii, sfaturi. Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului și autorităților publice din România

  • Clasa politică a avut o reușită politică fenomenală, a fost ridicat MCV, și astfel a fost eliminată cea mai importantă piedică politică în fața intrării în Schengen

  • Comisia Europeană ne-a sprijinit cu expertiză și bună credință. Președinția cehă ne-a sprijinit foarte mult, au fost extrem de mobilizați

  • Vom avea președinția suedeză la Consiliul UE, am discutat deja cu premierul Suediei

  • Voi avea multe discuții pentru a vedea cum putem face următorii pași, pentru că trebuie să fie o reușită. Nu își dorește nimeni să ajungem într-un nou Consiliu JAI cu un vot negativ

  • Voi avea întâlniri cu președinta Comisiei Europene, cu premierul ceh, cu premierul suedez și vom începe discuția și cu austriecii, nu trebuie să evităm astfel de discuții

  • Am văzut că există mulți sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul European. Voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, dar soluții practice se vor găsi în viitorul Consiliu JAI

  • Nu cred că și-a imaginat cineva că Austria și Olanda și-au schimbat poziția într-o săptămână, nu se poate așa ceva

  • E nevoie de multă muncă. Echipa mea și miniștrii și-au făcut treaba. Mi se pare ciudată vânătoarea de vinovați declanșată în unele medii. Vinovații nu se găsesc la București, știți bine unde sunt ei

Q: Vreți o mențiune în concluziile Consiliului European?

A: Mă tem că așa ceva nu va fi posibil, concluziile se adoptă doar cu unanimitate. Pozițiile sunt aceleași ca la Consiliul JAI. Trebuie să reconstruim întreaga abordare, deci va necesita timp. Deci vă rog să nu aveți așteptări, dar o aderare e posibilă în 2023.

Q: Se putea face mai mult?

A: Nu, nu se putea face mai mult, pentru că schimbarea de atitudine a Austriei s-a întâmplat în câteva zile și nu are legătură cu noi, ci cu motivații interne.

Q: Există potențiala strategie a unei decuplări de Bulgaria?

A: Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluții. Fie Olanda își schimbă opțiunea, fie va fi vot separat. Personal cred că intrarea împreună cu Bulgaria în Schengen e mai bună, e de preferat. Imaginați-vă dacă Bulgaria, care nu e o mare forță europeană, ar rămâne singură în fața valului migrator. Noi căutăm varianta să intrăm împreună cu Bulgaria. Procedurile la Bruxelles sunt foarte complexe și permit foarte multe abordări. Ce a pregătit ministrul de Interne Bode nu era decuplare, ci decalare. Adică termenele de intrare în Schengen pentru cele două țări să fie decalate.

Q: Mai este în plan această decalare de aderare între România și Bulgaria?

A: Asta vom afla după discuțiile cu cei implicați. Votul contra are un mare impact în toată UE. Se poate constata că peste tot lumea începe să caute soluții diplomatice, dar vom avea nevoie de timp

Q: Vă așteptați ca Austria să vină cu noi condiții pentru România?

A: Nu au existat condiții noi puse de Austria României, ci Comisiei Europene. Dar argumentul Austriei nu a fost construit împotriva României sau Bulgariei. Ei s-au folosit de această etapă pentru a arăta că au prea mulți migranți.

Q: E exclusă posibilitate unui atac la CJUE?

A: La cald și emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. România nu va ataca la CJUE această chestiune.

Q: Care va fi calendarul?

A: Nu vreau să fac predicții legate de un calendar. Dar aceste solicitări către Comisie nu sunt noi, ele au apărut înainte de Consiliul JAI, noi am știut de ele, Comisia a venit în 6 decembrie cu un plan nou pentru ruta balcanică. Pe acest plan se mai poate lucra, dar Comisia lucrează deja pentru aceste soluții. Poate nu este senzațional, dar România nu e parte a unei probleme, ci parte a unei soluții. Noi avem tot interesul să rezolvăm problemele. Însă, dincolo de explicații, trebuie să fie clar pentru toată lumea: Schengen e una, migrația e alta.

Q: În ce măsură contribuie la creșterea euroscepticismului?

A: E posibil să apară reacții negative, dar speranța mea e că dacă venim cu o soluție, oamenii vor vedea că a fost o sincopă, nu o respingere a României. Nu suntem singuri, suntem doriți în UE, în Schengen, dar trebuie să trecem de această sincopă. Nu are rost să cădem într-o sincopă colectivă.

<iframe width="874" height="492" src="https://www.youtube.com/embed/ewCl5fbEPCA" title="Declarații de presă susținute înaintea participării la Summitul UE - ASEAN" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>

Declarațiile președintelui Iohannis vin în contradicție cu luările de poziții ale europarlamentarilor Eugen Tomac (PMP) și Rareș Bogdan (PNL) care au cerut ca România sau Comisia Europeneană să atace la CJUE opoziția Austriei și Olandei de admitere în Spațiul Schengen.

Eugen Tomac:

„Am solicitat astăzi, oficial, Comisiei Europene să se îndrepte împotriva Consiliului UE la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a apăra principiile și valorile evocate în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

României și cetățenilor ei le sunt încălcate drepturi fundamentale ale Uniunii Europene: libertatea de circulație a persoanelor și libertatea de circulație a bunurilor. Prin urmare, Comisia Europeană are obligația să acționeze spre a aplica litera și spiritul legii”, a declarat marți Eugen Tomac.

„Libera circulație a persoanelor si a bunurilor sunt libertățile fundamentale ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. Deși România a semnat aderarea la UE încă din 2005, aceste libertăți ii sunt in continuare negate. Deși Romania îndeplinește condițiile de aderare la spațiul Schengen, fapt confirmat in repetate rânduri încă din 2011, acest drept ii este si astăzi, încă o dată, încălcat. Comisia Europeana a confirmat că România are dreptul la Schengen. Parlamentul European – de asemenea. Singura instituție care refuză fără nicio justificare dreptul de aliniere al României cu celelalte state europene este Consiliul UE. Prin urmare, cer Comisiei să acționeze îndată împotriva Consiliului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să blocheze astfel de acțiuni anti-europene care încalcă tratatele UE”, a mai spus Eugen Tomac

Rareș Bogdan:

Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, a anunțat marți în Parlamentul European că guvernul României va ataca la Curtea de Justiție a UE (CJUE) votul Austriei împotriva aderării României la Schengen.

Rareș Bogdan și-a început intervenția în plenul parlamentului cerând Comisiei Europene și Parlamentului European să atace la CJUE votul din Consiliul JAI, arătând că votul Austriei încalcă articolul 21 din Tratatul UE.

La un moment dat, eurodeputatul Eugen Tomac i-a reamintit lui Rareș Bogdan că este lider politic în România, prim-vicepreședinte al partidului aflat la guvernare, PNL, și a cerut ca guvernul României să atace în justiție votul din Consiliul JAI.

Tomac a arătat că guvernul din România este „reclamant privilegiat” și poate să reclame la Curtea de Justiție Europeană „acest abuz”.

”Vă asigur că guvernul va face acest lucru pentru că e cea mai gravă nedreptate din ultimii 70 de ani și acest lucru va fi sancționat, iar Austria va suporta consecințele”, a spus în acel moment Rareș Bogdan.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22